Volumul de fata, al saselea, publicat la editura Paideia, se constituie intr-un autoreferential in care dimensiunile psihologice ale timpului si spatiului, concura la proiectia propriei personalitati in univers. Ca si in volumele anterioare, poetul, Mihai Licu Ungureanu, se situeaza intre vrere si aflare, ambele cuvinte-talisman, emblematice pentru cele ce se intampla, investmantand un act euristic parca anume configurat printr-un ?dute-vino de istov si nestare? (Gand si fiinta). Aceasta ar fi filosofia careia ii jertfeste poetul prilejurile de a se amesteca, ritualic, printre lucrurile din preajma, dedandu-se, in timpul real cel ce ?ni-i lasat? spre ?rostogolire?, unor exercitii afective si mentale, ca marturii ale trecerii si petrecerii gandului prin jocul fecund al artei ce se impartaseste din spirit.
Cărți,multe cărți.
