La mai bine de 25 de ani dupa Revolutia din 1989 si dupa incheierea tranzitiei, Romania se afla la rascruce, fiind in cautarea unui nou proiect de tara. Volumul de fata isi propune sa contribuie la dezbaterea pe acest subiect, atacand frontal unele dintre problemele majore ale societatii romanesti: rolul si functionarea statului, problemele demografice, inegalitatile economice si sociale. Abordarea este multilaterala, interdisciplinara, fiind contributii din zona sociologiei, istoriei, demografiei si stiintelor administrative. In analiza problemelor de mai sus, consideram ca perioada de referinta nu mai este cea comunista, de care ne desparte peste un sfert de secol, ci tranzitia. Altfel spus, problemele cu care ne confruntam isi au originea indeosebi in deciziile strategice, cu impact pe termen lung in profunzimea organismului social, luate in perioada de trecere de la vechiul regim la noul capitalism romanesc. Numai printr-o intelegere a ceea ce s-a intamplat in acei ani putem sti ce optiuni avem pentru viitor.
In capitolul Spre o noua teorie a tranzitiei, Catalin Zamfir ofera o evaluare globala a procesului de profunde schimbari de dupa 1989. Autorul formuleaza teoria statului tranzitiei ca stat neofeudal. La baza este ipoteza ca statul roman actual are un profil distinct, determinat de modelul occidental de stat, la care se adauga functiile specifice ale statului in procesul tranzitiei si efectele sociale ale exercitarii acestor functii. Neofeudalismul reprezinta un cost platit de intreaga societate pentru politica privatizarii rapide, care, alaturi de cea a statului mic, constituie unul dintre cele doua elemente ale nucleului strategiei tranzitiei. Deoarece controlul legalitatii risca sa devina o frana in procesul privatizarii rapide, coruptia a reprezentat un instrument tolerat al tranzitiei. Rezultatul de pana acum al tranzitiei este o societate capitalista subdezvoltata, departe de a deveni o tara prospera de tip occidental. Riscul este sa fim o societate de lumea a treia, la marginea Europei; va fi deci mult mai rau daca am continua pe acelasi drum. Noua sansa istorica este sa adoptam o alta strategie de a iesi din criza produsa de tranzitie. Catalin Zamfir este profesor universitar doctor, director al Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii (ICCV) din cadrul Academiei Romane.
Unul dintre obiectivele statului tranzitiei, descentralizarea, reprezinta prima tema majora a acestui volum. In capitolul Procesul de regionalizare ? descentralizare: o analiza critica, Iulian Stanescu porneste de la proiectul de reforma initiat de guvern in 2013, pe care il trateaza pe trei dimensiuni: continutul politicilor publice, relatia in timp dintre descentralizarea financiara si inegalitatile de dezvoltare dintre diferitele zone ale Romaniei si perspectiva populatiei. Potrivit concluziilor analizei, care a utilizat serii de date pe circa 15 ani, descentralizarea constituie, in fapt, un factor accelerator al cresterii inegalitatilor de dezvoltare dintre unitatile administrativ-teritoriale ale Romaniei. Cauza acestui fenomen tine de mecanismul de constituire a bugetelor locale, care aminteste de principiul biblic ?celui care are, i se va da, iar celui care nu are, i se va lua si ceea ce are?. Iulian Stanescu este doctor in sociologie, cercetator stiintific III la ICCV.
In Descentralizarea in Romania. Un proiect politic tergiversat, nefinalizat sau esuat?, Cristian Anghel propune o trecere in revista a evolutiei istorice a procesului de descentralizare, ca element fundamental al reformei administratiei publice din Romania incepand cu 1990. Sunt prezentate si problemele cu care s-au confruntat comunitatile locale in perioada respectiva. Studiul beneficiaza de experienta de peste 20 de ani a autorului in administratia publica locala, care intre 1993-2010 a fost primar al municipiului Baia Mare. Cristian Anghel este conferentiar universitar. Detine un doctorat in stiinte administrative si un doctorat in mecanica tehnica. Intre 2005 -2010 a detinut functia de presedinte al Federatiei Autoritatilor Locale din Romania, iar intre 2005-2010 a fost prim-vicepresedinte al Asociatiei Municipiilor din Romania.
In studiul Evolutia unitatilor administrativ-teritoriale in Romania din perspectiva istorica, istoricul Dan C. Radulescu prezinta evolutia unitatilor administrativ-teritoriale constituite in statele romanesti si in provinciile istorice romanesti aflate sub stapanire straina de-a lungul timpului. Sunt avute in vedere, ca dezvoltare teritoriala, spatiul istoric de etnogeneza al poporului roman si, respectiv, arealul de coagulare a entitatilor statale din care de-a lungul timpului Romania s-a faurit ca stat suveran. Toate aceste eforturi au fost finalizate, in cele din urma, in impartirea teritoriului Romaniei moderne prin legea administrativa din 1864 in judete. Modificarile intreprinse intre 1938-?40 si 1950-?68 de organizare a unor megastructuri administrative, echivalente functional cu regiunile propuse actualmente, au reprezentat esecuri. Nu in ultimul rand, unitati echivalente judetelor se intalnesc si in state vecine, membre ale Uniunii Europene. Dan C. Radulescu este cercetator stiintific III la ICCV.
Problemele demografice constituie a doua tema majora a volumului, fiind tratata in doua capitole. In Un sfert de secol de declin demografic, Traian Rotariu ofera o ampla analiza a scaderii cu 14% a populatiei Romaniei intre 1990 si 2013. Sunt tratate evolutia populatiei totale si migratia externa, fertilitatea populatiei, mortalitatea, nuptialitatea si divortialitatea, schimbarile in structura pe varste, rezultate in imbatranirea populatiei. Mentinerea in perioada urmatoare a ritmului anual negativ de crestere de -0,64% dintre 1990-2013 ar conduce la injumatatirea populatiei in decurs de aproximativ un secol. Autorul supune discutiei politicile de populatie, acea componenta a politicilor sociale avand ca scop modificarea volumului populatiei sau a structurilor acesteia, in contextul in care chestiunea subfertilitatii populatiilor europene devine tot mai clar una preocupanta la nivelul Uniunii Europene. Calculele pesimiste arata ca pana la finele secolului doar intre un sfert si o treime din populatia Europei ar mai fi de origine europeana. Preocuparile pentru sporirea fertilitatii se regasesc mai ales la nivelul tarilor in care indicele de reproducere este foarte mic. Presupunand ca masurile de stimulare a natalitatii ar putea fi eficace, se ridica intrebarea in ce masura o asemenea parghie ar fi una potrivita si pentru Romania. Traian Rotariu este profesor universitar la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca.
In studiul Dimensiuni ale diferentierii demografice in mediul rural dupa 1990, Flavius Mihalache arata ca, dupa 1990, populatia rurala a Romaniei si-a modificat treptat coordonatele de evolutie demografica. Schimbarile aparute la nivelul fertilitatii, coroborat cu marirea ponderii populatiei varstnice, au facut ca mediul rural sa-si piarda rolul in echilibrarea structurii demografice la nivel national. In profil teritorial, se constata aparitia unor enclave ale dezechilibrului demografic, reprezentand microregiuni rurale ce se confrunta cu spectrul depopularii si al imbatranirii pronuntate. La polul opus, intalnim cazul localitatilor rurale dezvoltate, situate in zonele de extindere a oraselor mari, care prezinta evolutii demografice pozitive pe fondul transformarii acestor localitati in destinatii de imigratie interna, in special pe ruta urban-rural. Flavius Mihalache este doctor in sociologie, cercetator stiintific III la ICCV.
Inegalitatile economice si sociale reprezinta a treia tema majora, fiind tratate atat pe verticala, respectiv cum se manifesta in structura sociala, cat si pe orizontala, adica in profil teritorial.
In capitolul Experiente sociale ale inegalitatii economice, Mihai Dumitru a explorat un alt domeniu social cheie in care optiunile privind politicile publice din ultimul sfert de veac au influentat nu numai procesul (re)distribuirii resurselor economice, ci si ordinea sociala sau problemele cu care se confrunta Romania. De ce bogatii sunt bogati, iar saracii sunt saraci? Inegalitatile economice sunt universale si inevitabile. Cercetarea romaneasca a aratat de multa vreme caracterul atipic al diferentelor in venit si o tendinta spre polarizare sociala. Varianta bunastarii materiale contribuie la amplificarea saraciei si influenteaza ? direct sau indirect ? calitatea vietii (sanatatea, longevitatea, satisfactia fata de viata), interactiunile sociale si ? la nivel macrosocial ? coeziunea sociala. Bogatii si saracii traiesc in lumi sociale distincte. Fara un ansamblu de politici publice (economice, fiscale si sociale) care sa limiteze polarizarea sociala, Romania tinde sa re(devina) o societate de status. Mihai Dumitru este cercetator stiintific III la ICCV.
In capitolul Localitatile rurale in contextul reformei administrative, Flavius Mihalache trateaza subiectul reorganizarii localitatilor. Premisa autorului este ca localitatile reprezinta unitatile cu impactul cel mai ridicat asupra cadrului de viata al populatiei. Decalajele de dezvoltare consemnate in ultimele decenii isi au originea, de cele mai multe ori, in factori locali si regionali. Studiul analizeaza daca si in ce masura se impune o interventie publica in vederea ajustarii si imbunatatirii actualului sistem de organizare a localitatilor rurale.
Statul si guvernarea in perioada contemporana constituie a patra tema. In capitolul Guvernanta multinivel si rolul statului in era (post)moderna, Ionut Anghel trateaza tema conceptualizarii puterii statale in societatile contemporane. In ultimele doua decenii, in interiorul stiintelor sociale si politice asistam la o critica extinsa a conceptualizarii puterii statale in mainile unui guvern central ce detine monopolul asupra autoritatii statale. In acest sens, multe studii au inceput sa ia in considerare (si) rolul autoritatilor nonstatale, sistemelor expert, organizatiilor cvasi si neguvernamentale, retelelor informale sau formale de autoguvernare la nivel comunitar sau chiar transnational, cu rol in elaborarea si implementarea politicilor publice si sociale. Astfel, guvernarea ierarhica este inlocuita cu un tip de guvernanta multinivel, prin intermediul careia responsabilitatile, sarcinile si activitatile de guvernare sunt dispersate de autoritatile centrale la nivel subnational, catre institutii locale, societate civila, actori privati, dar si la nivel supranational, cu care intra in interactiune in implementarea politicilor. Desi guvernanta multinivel este asociata cu descentralizarea competentelor si cresterea numarului de actori neguvernamentali si privati in actul guvernantei, ca parte a efortului Uniunii Europene de a face guvernanta mai eficienta, democratica si legitima in reprezentarea cetatenilor, experienta statelor din Sud-Estul Europei arata ca de cele mai multe ori elementele guvernantei multinivel au fost preluate selectiv, lipsa capacitatii administrative si a expertizei la nivel subnational creand relatii asimetrice, in care statele in curs de aderare au participat pasiv in elaborarea politicilor, primind de multe ori template-urile de politici de sus in jos. Ionut Anghel este doctorand in sociologie, asistent de cercetare la ICCV.
In Dezvoltarea regionala in context european, Christopher Dina abordeaza conceptul de dezvoltare regionala pe diferite dimensiuni: termenii de arie, zona, regiune; tipuri de regiuni; relatia cu sociologia regionala; politicile de dezvoltare si conceptele conexe: dezvoltare sociala, comunitara si, respectiv, durabila; dimensiunile dezvoltarii regionale si locale. O parte consistenta este rezervata politicilor de dezvoltare regionala ale Uniunii Europene. In ceea ce priveste procesul de absorbtie a fondurilor europene nerambursabile, o descentralizare la nivelul institutiilor de resort reprezinta o optiune viabila. Christopher George Dina este doctor in sociologie, expert in cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Autorii multumesc domnului Alexandru Paul Radu pentru sprijinul acordat in realizarea acestui volum.
Cărți,multe cărți.
