Iată primul număr, proaspăt ieșit, din formula recentă cu șase numere pe an, al revistei. Dosarul numărului este dedicat premiilor pe 2016 ale UAP – Uniunea Artiștilor Plastici din România. Decernate la finele anului trecut, aceste premii continuă un bun obicei al UAP, reluat în urmă cu trei ani, grație ajutorului Ministerului Culturii și Identității Naționale. În număr de 23, premiile au fost acordate unor nume sonore, sau în curs de devenire sonoră, ale artelor vizuale din România. Marele premiu a revenit pictorului Vladimir Șetran. Premiul de excelență a fost dat pictorului Vladimir Zamfirescu. Premiul pentru pictură a fost primit de Cătălin Bălescu. Premiul pentru sculptură a mers către Mircea Roman și Marian Zidaru. Premiul pentru grafică a fost acordat Atenei Elena Simionescu. Premiul pentru artele decorative a mers către Marijana Bițulescu și Elena Minodora Tulcan. Premiul pentru tineret a fost primit de graficianul Zuzu Caratănase și de sculptorul Cătălin Bădărău. Premiul pentru multimedia a fost acordat lui Alexandru Antik. Premiul pentru scenografie a revenit Alinei Herescu. Premiul pentru critică de artă a fost primit de Adrian Guță și Constantin Prut. Premiul pentru curatoriat a mers către Corina Gabriela Duma și Anca Boeriu. Premiul pentru artă în spațiul public a mers către Mihai Zgondoiu și Bogdan Rață. Premiul juriului a fost acordat pictorului Leon Vreme și graficianului Mircia Dumitrescu. Premiul revistei ARTA a fost primit de pictorul Liviu Stoicoviciu. Premiul special al Consiliului Director al UAP a mers către sculptorul Dumitru Șerban. Premiul special pentru diaspora a fost primit de Christian Paraschiv (Franța) și Radu Dragomirescu (Italia). Iar Premiul „Ion Atanasiu Delamare“ acordat de Ritul scoțian antic și acceptat din România a revenit tânărului grafician și pictor Constantin Rusu. Așa cum scrie pictorul Petru Lucaci, președintele UAP din România, în preambulul acestui dosar, aceste premii – acordate în cadrul unei Gale ținute la Râmnicu-Vâlcea - recompensează eforturile plasticienilor români care s-au făcut remarcați în ultimii ani și evidențiază performanța dintr-un segment al culturii contemporane din ce în ce mai activ pe scena românească și internațională. Acest segment al plasticienilor ar merita și un Salon Național de Artă Contemporană, după modelul Saloanelor interbelice. Iar de aici și până la promovarea unui pachet de legi care să contribuie la consolidarea statutului artistului, la crearea unui Fond Național de artă contemporană, necesar pentru stimularea creației și înzestrarea muzeelor, nu ar trebui să mai fie decât un pas. //
Cărți,multe cărți.
