"Eugenia Taralunga stie sa se joace cu cuvintele - precum cu niste pietricele, sau graunte de nisip, sau chiar pietre pretioase sau stele. Ea este intrigata de golul cuvintelor si, pentru a patrunde misterul lor, le ciocneste, incearca sa le sparga, le potriveste in constelatii organizate de hazard, jongleaza cu oximoronul si cu tertul inclus. Poemele sale sunt la frontiera intre dadaism si Urmuz, dar cu tonalitatea profetica a Sfantului Ioan Gura de Aur sau a unui Iov femeie. Banuiesc chiar ca Eugenia Taralunga jinduieste dupa sfintenie si ar vrea sa devina calugarita la Muntele Arhos, ceea ce, desigur, nu este cu putinta, dar acest lucru nu este important: poezia transliterara a Eugeniei Taralunga merge in lumea de dincolo de cuvinte. Daca as fi obligat sa aleg cateva versuri, acestea ar fi: intr-o viata de om / cea mai lunga calatorie este cea de la minte la inima. / dar intr-o viasa de femeie?! Veti gasi raspunsul in prezentul volum." (Acad. Basarab Nicolescu)
Cărți,multe cărți.
