Procesul civil international

Reglementand raporturi de drept procesual civil cu element de extraneitate, normele juridice aplicabile procesului civil international se plaseaza la interferenta dintre dreptul procesual civil si dreptul international privat, fara a se include, insa, cu usurinta intr-una sau alta dintre ramurile de drept. Aceasta particularitate a determinat lasarea procesului civil international intr-un plan secundar, atat de catre literatura de specialitate de drept international privat, preocupata in mod prioritar de latura materiala a dreptului international privat, cat si de cea de drept procesual civil concentrata asupra raportului de drept procesual, dar fara element de extraneitate. Expansiunea normativa pe care procesul civil international a cunoscut-o in ultimele decenii atat la nivel international, sub egida Conferintei de la Haga de drept international privat, cat si la nivelul Uniunii Europene, determina in prezent o reconsiderare a pozitiei procesului civil international si o tendinta de autonomizare a cercetarii sale atat in raport cu dreptul international privat, cat si in raport cu dreptul procesual civil. Desi justificata de considerente de ordin practic (respectiv de nevoia de a conferi claritate, precizie, previzibilitate procedurii de judecata), reglementarea abundenta risca sa se transforme intr-un obstacol pentru cercetarea teoretica, putand determina orientarea excesiva a acesteia catre analiza detaliului in detrimentul intregului. Intelegand acest risc, lucrarea Procesul civil international nu propune efectuarea unei analize exhaustive a regulilor aplicabile procesului civil international, ci configurarea unei structuri care sa faciliteze abordarea procesului civil international ca ansamblu. Fundamentul acestei structuri il reprezinta patru institutii juridice, analizate in cadrul unor capitole distincte ale cartii Procesul civil international, continand norme referitoare la: competenta internationala a instantelor romane, conditia juridica a strainului ca parte in procesul civil, procedura de judecata a litigiilor civile cu element de extraneitate si efectele hotararilor judecatoresti si arbitrale straine in Romania. Preocuparea pentru o abordare sistemica a procesului civil international determina unele consecinte cu privire la cercetarea institutiilor juridice care il constituie. Astfel, cu privire la competenta internationala a instantelor romane (Capitolul al II-lea al lucrarii Procesul civil international), intr-o prima etapa este delimitata sfera de incidenta a dreptului Uniunii Europene in raport cu aceea a dreptului national. In continuare sunt evidentiate formele competentei internationale (competenta de drept comun, competenta facultativa, competenta exclusiva), subliniind importanta clasificarii. In fine, o a treia etapa presupune abordarea selectiva a acestor reguli de competenta, criteriul de selectie reprezentandu-l importanta teoretica/incidenta practica a materiei reglementate. Cu privire la conditia juridica a strainului ca parte in procesul civil (Capitolul al III-lea al lucrarii Procesul civil international), atentia va fi acordata nu analizei cantitative a drepturilor si obligatiilor strainului in procesul civil, ci principiilor care carmuiesc recunoasterea/impunerea in persoana strainilor a unor drepturi sau obligatii procesuale in Romania. Cu privire la procedura de judecata propriu-zisa (Capitolul al IV-lea al lucrarii Procesul civil international), intr-o prima etapa sunt delimitate regulile aplicabile procedurii de drept comun de acelea care reglementeaza proceduri speciale. Apoi, cu privire la cele dintai, sunt cercetate fazele si etapele procesului civil in desfasurarea lor fireasca, analizand actele normative incidente transversal (in functie de aspectul reglementat), iar nu succesiv, si evidentiind relatia dintre acestea (tinand cont de nivelul la care ele au fost adoptate). Cu privire la fiecare aspect al procedurii de judecata, vor fi indicate in mod prioritar solutiile materiale continute de reglementarile aplicabile, iar, in lipsa acestora, solutiile conflictuale. Intr-o a treia etapa, sunt prezentate succint unele proceduri speciale. Cu privire la efectele hotararilor judecatoresti straine in Romania (Capitolul al V-lea al lucrarii Procesul civil international), intr-o prima etapa sunt definite conceptele de baza (respectiv cel de hotarare straina si cel de efecte ale hotararilor straine), pentru a se opera apoi o distinctie intre diferite categorii de hotarari. Intr-o a doua etapa, sunt analizate efectele hotararilor judecatoresti straine, accentul fiind pus pe conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca acestea sa se produca. Cercetarea evidentiaza diferenta de regim juridic (atat sub aspectul conditiilor, cat si pe plan procedural), in functie de reglementarea aplicabila (cea nationala sau cea adoptata la nivelul Uniunii Europene). O maniera similara de abordare este avuta in vedere in cazul efectelor sentintelor arbitrale straine in Romania (Capitolul al VI-lea), analiza fiind facuta din perspectiva dreptului intern si a conventiilor internationale la care Romania este parte.