Inca din primele zile ale aparitiei copilului pe lume intrebarea „Imi seamana, nu-i asa?“ preocupa mama si tatal copilului. Parintele doreste sincer ca o parte din personalitatea sa, din ceea ce are mai bun, sa fie cuprins in purtatorul bucuriilor, viselor neimplinite si sperantelor viitoare. Timpul trece. Incercarile de a-i asemui cu cineva se micsoreaza pe masura ce copilului i se contureaza personalitatea, pentru ca, oricat ar parea unora de curios, copilul are mica lui personalitate inca din primele saptamani de viata. — Are ochi albastri ca bunica. — Are o alunita deasupra buzei ca mama. — Doarme agitat ca taica-sau. — E linistit si domol. Leit bunicu-sau. Constatari obisnuite, nelipsite din discutiile familiale, care ilustrea- za controversata problema a ereditatii, masura in care un copil mosteneste de la predecesorii sai anumite insusiri. Nimeni nu a contestat vreodata asemanarile dintre parinti si copii, importanta caracterelor ereditare sau prezenta inoportuna a u
Cărți,multe cărți.
