Periculoasa blandete a vietii

Claudiu Soare s-a născut pe 24 martie 1969, la Ploieşti. În 1994 obţine licenţa în limba şi literatura hindi, la Universitatea Bucureşti, cu lucrarea Sânniasa Upanisad – psihologia renunţării; doi ani mai tîrziu, în 1996, îşi încheie studiile de indianistică la Institutul Naţional de Limbi şi Literaturi Orientale din Paris, cu lucrarea Le réalisme mystique dans la littérature de Nagarjun. Nu va mai da curs niciodată acestei orientări spirituale. A publicat volumele de versuri Melancolia, 2013 (Tracus Arte), Neantul îndrăgostit, 2009, Jurnalul unui crocodil ratat, 2006, Frica de a trăi din nou, 2004, Metafizica Bambara, 2001, Psalmii Maimuţei, 1998 (Vinea). La editura Cartea Românească îi apare în 2010 romanul fantastic Nimeni sau Fumătorul de pipă. În 2011 publică la Humanitas Singurătatea lui Adam (despre neîmplinire şi alte regrete), iar în 2014 Tratament împotriva revoltei şi Extaz. Jurnal ingrat. A tradus din literatura franceză texte semnate Céline, Sade, Philaret Chasles, Charles Nodier, Jean Genet, Baudelaire, Artaud, Casanova, Michel Onfray, Henri Michaux etc. Periculoasa blândețe a vieții, de Claudiu Soare, apare în Literatură română contemporană: Proză contemporană – harmalină, Editura frACTalia, 2016. „Claudiu Soare practică un fel de pragmatism al naraţiunii. Autorul îşi asumă un subiect dificil şi controversat, Revoluţia română şi realitatea postdecembristă. Interesant e faptul că realitatea ne e livrată cu totul altfel decât o cunoaştem din istoria recentă. Scriitorul pur şi simplu rescrie firul evenimentelor, le dă un cu totul alt curs. Pe scurt, o carte despre vinovăţie şi laşitate, despre asumare şi neasumare, despre răul aparent şi, fireşte, despre binele aparent. Ritmul alert al naraţiunii funcţionează ca o substanţă de contrast pentru meditaţia neguroasă asupra unui viitor deja anihilat de tarele trecutului.” – Şerban Axinte Ca întotdeauna, proza lui Claudiu Soare se manifestă nervos, ironic-contestatar şi pitoresc. Periculoasa blândeţe a vieţii pare o parafrază acidă la Insuportabila uşurătate a fiinţei. În sfârşit, încep să fie promovate cărţi acerbe despre comunism, Revoluţie şi post-comunism. „Studentul la Filologie nu face revoluţii, le comentează, le înfloreşte, profită de ele şi se împlineşte.” Criza literaturii române explicată cuprinzător în 16 cuvinte… Instantaneele se sudează într-un desen animat al istoriei române din ultimii zeci de ani. Centrul de greutate este Piaţa Universităţii, iar spiţele roţii sociale învârtesc: mineri, legionari, pe Iliescu, pe Coposu şi multe altele. Totul vizual, inteligent şi alert, fără teribilisme. O excepţie care confirmă regula: diaspora poate vedea mai clar, îşi poate aduce aminte mai bine şi depune mărturie mai acut. – Felix Nicolau