Patologia vietii sociale

"Soarta unui neam depinde si de hrana, si de oranduirea politica de care are parte. Cerealele au dat popoarele de artisti. Rachiul a dus la pierzanie semintiile indiene. Pentru mine, Rusia este o autocratie care se sprijina pe alcool. Tutunul le-a venit de hac turcilor, olandezilor si-i pandeste si pe nemti. Niciunul dintre oamenii nostri de stat, indeobste mai grijulii cu ei insisi decat cu chestiunile publice - asta daca nu socotim vanitatile, amantele si averile lor ca pe niste chestiuni publice nu stie incotro se indreapta Franta prin abuzul de tutun, prin folosirea zaharului, a cartofilor care iau locul graului, a rachiului s.a.m.d." "Omul se imbraca, are o locuinta, vorbeste, umbla, mananca, merge calare sau cu trasura, furneaza, se hnbata si se dezbata, actioneaza dupa reguli date si invariabile, in ciuda diferentelor destul de neinsemnate ale modei, care mareste sau simplifica lucrurile, insa rareori le desflinteaza. De aceea, codificarea legilor acestei existente exterioare, aflarea expresiei ei ftlosofice, constatarea neoranduiefflor dintr-'insa era o lucrare de cea mai mare insemnatate. Starea societatii ne transforma nevoile, trebuintele, preferintele in rani, in boli, prin excesele la care ne dedam, manati de dezvoltarea pe care le-o imprima gandirea. De aici si ridul, preluat din stiinta medicala : unde nu exista boala flzica, exista boala morala. Patologia sociale este o Antropologie completa, de care lumea stiintifica, eleganta, literara si familiala duce lipsa." Fragment din cartea "Patologia vietii sociale" de Honore de Balzac "Bogat devii, elegant te nasti. Intocmit pe asemenea baze, vazut de la asemenea inaltime, acest mod de existenta nu mai este deci o gluma efemera, o vorba goala, nemailuata in seama de ganditori, ca un ziar citit. Dimpotriva, viata eleganta se sprijina pe deductiile cele mai severe ale alcatuirii sociale. Nu inseamna ea obisnuinta si moravurile oamenilor superiori, care stiu sa se bucure de bogatie si sa capete de la popor iertare pentru ridicarea lor, in numele binefacerilor aduse de lor luminate? Nu este ea expresia propasirii unei tari, de vreme ce reprezinta toate genurile de lux? Si, nu in ultimul rand, daca viata eleganta este indiciul unei naturi perfectionate, nu trebuie oare ca orice om sa doreasca sa-i studieze si sa-i patrunda tainele? Inseamna deci ca nu mai este totuna sa dispretuiesti sau sa urmezi fugarele prescriptii ale MODEI; caci mens molem agitat unui om i se recunoaste spiritul din felul in care isi tine bastonul. Distinctiile se depreciaza, sau pier devenind comune; exista insa o putere menita sa impuna distinctii noi - opinia publica; or, moda nu a fost niciodata decat opinia publica in materie de costum. Intrucat costumul este cel mai energic dintre toate simbolurile, revolutia a fost si o chestiune de moda, o infruntare intre matase si postav. Astazi insa, MODA nu se mai restrange la luxul persoanei. Devenind obiect al progresului general, materialul vietii s-a dezvoltat imens. Chiar si cea mai marunta dintre nevoile noastre a produs o enciclopedie, iar viata noastra animala este strans legata de universalitatea cunostintelor omenesti. De aceea moda, care dicteaza legile elegantei, imbratiseaza toate artele. Moda este principiul si al operelor, si al lucrarilor. Nu este ea pecetea pe care consimtamantul unanim o pune pe o descoperire, sau pe inventiile ce sporesc bunastarea omului? Nu constituie ea rasplata intotdeauna lucrativa si omagiul pe care le primeste geniul? Primind si semnaland progresul, moda sta in fruntea a toate cate sunt: revolutioneaza muzica, literele, desenul si arhitectura. Or, un tratat despre viata eleganta, care aduna laolalta principiile inalienabile ce trebuie sa calauzeasca manifestarea gandirii noastre prin viata exterioara, este intrucatva metafizica lucrurilor."