Mituri si ritualuri in crestinism

Analiza amanuntita a crestinismului propusa de Alan Watts in aceasta carte aduce o lumina mai clara asupra unei religii care ne influenteaza inca mai mult decat ne dam seama sau decat am vrea sa admitem. Spiritul obiectiv al lui Watts, insotit de filtrul spiritualitatii orientale care priveste cu detasare lumea ca pe un intreg holografic, scoate in evidenta adevaratele virtuti crestine si modul in care ne ajuta sa patrundem sensul real al miturilor si ritualurilor specifice spatiului crestin. Ca in fiecare dintre studiile sale, Alan Watts depaseste dogmele si ofera o perspectiva mai cuprinzatoare, care ne deschide catre o coerenta luminoasa a vietii si a universului, catre o sacralitate posibila in viata de zi cu zi. "In paginile ce urmeaza, principalul nostru obiectiv va fi sa descriem unul dintre cele mai frumoase mituri care a inmugurit vreodata din mintea omului sau din procesele inconstiente care ii dau forma si care, intr-un anumit sens, sunt mai mult decat omenesti. [...] In plus, este vorba despre o descriere, nu despre o istorie a Mitologiei Crestine [...]. Dupa descriere, vom incerca o interpretare a mitului in spiritul generic al philosophiei perennis pentru a aduce la lumina caracterul realmente catolic sau universal al simbolurilor si a impartasi bucuria de a descoperi o fantana a intelepciunii pe un taram unde multi nu mai asteapta altceva decat un desert de platitudini." "Este binecunoscut ca primii crestini traiau aproape zilnic cu speranta Celei de-a Doua Veniri si a Sfarsitului Lumii, caci, daca luam cuvintele Evangheliilor in sens literal, Hristos a spus foarte limpede ca ea urma sa survina intr-un viitor foarte apropiat. Dar, cum anii si secolele treceau, iar in plan temporal nu venea nicio "Zi a Judecatii", asteptarile legate de ea au fost treptat indreptate catre momentul mortii fizice. De-a lungul primului secol crestinul veghea mereu, asteptand sa vina Fiul Omului pe norii cerului, dar, deja in Evul Mediu, el veghea ingrijorat de posibilitatea unei morti subite, care sa-l gaseasca "nedezlegat de pacate, neimpartasit, nemiruit", ca pe fantoma din Hamlet - adica, fara sa aiba parte de ultima Spovedanie, Impartasanie si Maslu."-Alan Watts