Mihai Caraiman, un spion roman in razboiul rece

Mihai Caraman e unul dintre cei mai mari spioni din istoria Intelligence-ului romanesc. Cu toate acestea, asa cum demonstreaza Florian Banu in Introducere, despre acest spion s-a scris putin in Romania. [...] Lovitura data de Florian Banu prin cartea sa consta in faptul ca Mihai Caraman a acceptat sa-i faca dezvaluiri despre activitatea sa ca fauritor si coordonator al Retelei care a spart NATO. - Ion Cristoiu "Afacerea Caraman" a devenit una dintre marile actiuni de spionaj ale Razboiului Rece si a generat implicatii geopolitice, geoeconomice si geostrategice pe termen mediu si lung. Experti si reprezentanti ai elitei serviciilor de spionaj si contraspionaj occidentale si-au exprimat uimirea, respectul si aprecierea pentru modul in care ingeniosul spion roman a tesut cu migala, timp de un deceniu, o retea de agenti care a patruns in cele mai tainice si bine pazite locuri, unde se redactau si se arhivau secrete esentiale ale Aliantei Nord-Atlantice [...]. - G-ral bg. (r) Gheorghe Dragomir Fragment din cartea "Mihai Caraiman, un spion roman in razboiul rece" de Florian Banu: "Aidoma unui spion, istoricul interesat in identificarea informatiilor in masura sa-i permita reconstituirea si intelegerea unor fapte sau procese istorice trebuie sa tina seama de contextul in care acestea s-au petrecut. in cazul nostru, pentru a putea analiza activita-tea lui Mihai Caraman in Franta, trebuie sa reconstituim tabloul relatiilor romano-franceze din epoca, dar si al societatii franceze a acelor ani. Nu mai putin importanta pentru plasarea evenimentelor in epoca este si o prezentare sumara a adversarului pe care trebuia sa-l infrunte ofiterul roman trimis la post in Paris: serviciile de contraspionaj si de securitate ale Frantei si ale Aliantei Nord-Atlantice. In absenta acestui efort de reconstituire, imaginea actiunilor derulate de Caraman ar fi una partiala, trunchiata, susceptibila de interpretari unilaterale, indepartate de adevarul istoric. Prin urmare, inainte de a ne referi efectiv la misiunile de spionaj, vom incerca sa punem la indemana cititorului o prezentare concisa a relatiilor bilaterale romano-franceze postbelice, dar si o schita a situatiei interne din Franta in intervalul cat Mihai Caraman a actionat acolo. 2.1. Contextul politico-diplomatic al relatiilor romano-franceze in perioada 1948-1958 De-a lungul istoriei moderne a Romaniei, Franta a avut un statut privilegiat atat in constiinta publica, cat si in perceptia clasei politice, in majoritatea sa francofona si francofila prin educatie. Prestigiul Frantei a intrat temeinic in mentalul colectiv romanesc odata cu impunerea generatiei pasoptiste ca varf de lance al modernizarii spatiului romanesc dupa modelul francez, atat de ad-mirat, mai cu seama in intruchiparea sa pariziana. Din punct de vedere cronologic, relatiile politice si diplomatice ale Principatelor Romane cu Franta au debutat la sfarsitul secolului al XVIII-lea, prin trimiterea primilor consuli si agenti consulari francezi la Bucuresti si la Iasi si au capatat consistenta odata cu recunoasterea independentei Romaniei de catre Franta. A urmat sosirea la Bucuresti, in 28 februarie 1880, a lui Aubert Ducros, primul trimis extraordinar si plenipotentiar."