O dată cu epoca Regulamentului Organic, Principatele Române s-au liberalizat incredibil, inclusiv în materie de moravuri. Emanciparea femeilor a condus și la libertinajul acestora. Amorul liber a prosperat. Amantlâcurile se desfășurau în lumina zilei, eliberate de obroacele feudalității târzii. Se iubea intens, fără a se mai ține cont de vechile prejudecăți, ce păruseră înrădăcinate pe vecie. Femeile ieșeau în stradă, se afișau în saloanele epocii, își revendicau dreptul inalienabil la iubire neîngrădită de vechile constrângeri patriarhale. Iubirea era, pur și simplu, la liber! Între Alexandra „Luxița” Florescu și actrița franțuzoaică (agentă britanică!) Rachel, se va fi împărțit inima romantică a ministrului pașoptist de externe în exil Nicolae Bălcescu, o personalitate complexă, a cărui viață tumultuoasă nu poate fi redusă la o singură dimensiune, aceea prezentată tezist în manualele de istorie. Același lucru este valabil și pentru ceilalți protagoniști ai evenimentelor de la 1848, ale căror vieți private ascund încă multe mistere, dar și aventuri picante... Este epoca în care consulul britanic la București, R. G. Colquhoun, se îndrăgostește de Eliza, fiica domnitorului Gheorghe Bibescu; C. A. Rosetti se îndrăgostește de Mary Grant (care îi va deveni soție), sora secretarului consular britanic, Effingham Grant, și modelul tabloului România revoluționară al pictorului Rosenthal; colonelul Ion Câmpineanu își leagă destinul de cel al Catincăi Dudescu; Eufrosina Vlasto, viitoarea stea a scenei românești și europene, acceptă cererea în căsătorie a colonelului Teodor Popescu, aghiotantul domnitorului Alexandru Ghica; generalul Gheorghe Magheru se căsătorește a doua oară cu Maria Caramalău; Effingham Grant se îndrăgostește de Zoe Racoviță-Golescu.
Cărți,multe cărți.
