In aprilie 1983, cind scria prefata celui de-al treilea volum al operei sale monumentale, Istoria credintelor si ideilor religioase, Mircea Eliade anunta o modificare in planul general al lucrarii, lasind pentru un ultim tom capitolele privitoare la religiile Chinei si ale Japoniei, prezentarea religiilor arhaice si traditionale din America, Africa si Oceania, precum si o sectiune de incheiere, despre creativitatea religioasa a societatilor moderne. Profesorul planuia sa incredinteze redactarea acestor capitole unor colegi si colaboratori ai sai, care ii impartaseau viziunea asupra istoriei religiilor. Dupa disparitia lui Mircea Eliade ? in 1986 ? , incheierea Istoriei..., conform organizarii si in spiritul teoriilor sale, a revenit unei echipe formate din istorici ai religiilor si etnologi renumiti, experti cu autoritate in domeniile lor. Cuprins: Orase si simboluri (David Carrasco) ? In cautarea nemuririi (Henri Maspero) ? Diversitate si totalitate ? Mana si tabu ? Totem, Timpul Visului, churinga (Waldemar Stohr) ? Relatiile de familie si puterile cosmice (Hans A. Witte) ? In sfera mortilor-vii (John Mbiti) ? Samanismul si calatoria in imperiul mortilor (Maria Susana Cipolletti) ? Sub semnul Dansului Soarelui (Peter Bolz) ? Sintoism si religie populara (Nelly Naumann) ? Religie si politica. Evolutia budismului japonez pina in prezent (Heinrich Dumoulin) ? Creativitate religioasa si secularizare in Europa de la Iluminism incoace (Richard Schaeffler)
Cărți,multe cărți.
