?Am citit cu interesul cuvenit povestirile marca Steluta Istratescu. Pe parcursul lecturii, interesul s-a transformat in respect, pentru ca, in final, sa constat cu satisfactie ca am trecut printr-o experienta de cititor discret invitat la un festin literar bogat in toate specialitatile unei culinaristici epice delicate, care satisface chiar si gusturile unui gurmand literar sadea. Povestirile din acest volum au meandrele lor, timpul si semnificatia fiecareia avand cate ceva din amprenta sufleteasca a unei autoare cu sensibilitate vadit rafinata. Forta narativa a Stelutei Istratescu vine, dincolo de vizibilul exercitiu prozastic, dintr-o experienta de viata distilata in arome livresti clasice, verificate de o intensa si durabila memorie a cuvintelor. Acesta pare a fi secretul povestirilor de fata: slovele autoarei nu sunt simple mijloace de locomotie ale unor ganduri fugare, ci au memorie, sunt incarcate de semnificatii, mesaje, stari.Randurile mele nu se vor decat un sfios sigiliu gravat pe un vechi papirus, prin care cititorul de buna credinta este asigurat ca avem de-a face cu un concept literar autentic, care nu va expira curand si care intruneste toate normele morale si estetice pentru a fi folosit cu incredere, atat pentru inima, cat si pentru suflet. Steluta Istratescu este o autoare care nu te face de ras, ca sa folosesc o sintagma tare draga cunoscutului poet Dan Giosu. Acestea fiind zise, nu-mi ramane decat sa urez lilor cititori, de acum, de maine sau de peste ani si ani, lectura placuta si timp sufletesc pe masura interesantului univers uman din aceste povestiri, in care, pe alocuri, oricine se poate regasi.? - Marin Ifrim
Cărți,multe cărți.
