Lucrul cel mai frumos care se intampla in aceste pagini este povestea unei anumite forme a intalnirii. Oamenii se intalnesc si raman legati de-a lungul vietii in cele mai diferite chipuri.In romanul lui Bulgakov, Margareta il intalneste pe Maestru pentru ca ?isi daduse intalnire? cu el, desi cei doi nu se cunosteau. Si se duce la intalnire purtand in brate un buchet de flori galbene. Iar Maestrul, la randul lui, vine la aceasta intalnire pe care nimeni nu i-o daduse. Intalnirea dintre cei doi se produce in orizontul asteptarii ei si insasi apriga asteptare a intalnirii creeaza intalnirea.La prima vedere, intalnirea de-acum, ?in jurul unei palme Zen?, pare una prozaica: ea are loc in urma unei corespondente purtate vreme de trei ani intre un doctorand si profesorul lui. Dar ea devine in cele din urma o intalnire intre doi oameni care, scriindu-si, au transformat departele geografic al unui epistolar in darul unei apropieri neasteptate.Pana la urma, paginile acestea se adreseaza oricui, in masura in care oricine poate fi interesat de un experiment indeajuns de straniu: unul care incearca sa scoata viata din piatra seaca a filosofiei.Iar pentru ca aici este vorba de un experiment si-un loc al intalnirii, sensurile, reflectiile sau ideile au fost din cand in cand lasate sa intre in scena insotite de comentariul lor grafic. Sa fie oare posibil un dialog atat de direct si de intens intre gand si imagine?
Cărți,multe cărți.
