Anca Mizumschi: Cuvintele au o tensiune proprie în creierul meu, scrisul fiind eminamente catartic. De aici însă până când mă aşez să le leg coerent într-un proiect poetic trece destul de mult timp şi multă trudă. Am proiecte poetice pe care le-am început acum şapte ani şi nu pot încă să le dau drumul în lume, nu le simt rotunde. De altfel, lupta mea permanentă este să le termin totuşi; am senzaţia câteodată că, dacă nu mi le ia nimeni din braţe, le-aş rescrie la nesfârşit. Atunci când mi le-a luat totuşi cineva din braţe şi am reuşit să mă desprind de ele, volumele mele s-au numit: Departe de Hemingway (1989), Est (1993), Opera Capitală (1995), Poze cu zimţi (2008), Anca lui Noe (2009), Versouri (2010), Carte de citire (2012), În moalele cerului (2012).
Cărți,multe cărți.
