Gala si Dali, povestea unei iubiri

Emotionanta poveste de dragoste dintre Gala si Salvador Dali - un cuplu care a depasit toate obstacolele si a decis sa traiasca doar pentru iubire si arta. Spania, 1929: Gala isi insoteste sotul, poetul Paul Eluard, in orasul pescaresc Cadaques, unde doreste sa cunoasca un tanar artist pe nume Salvador, care urmeaza sa expuna in curand la Paris. Dali, cu zece ani mai mic, o fascineaza prin comportamentul lui neconventional. Pictorul ii deschide ochii asupra lumii lui artistice, desi el insusi ajunge sa nu mai aiba ochi decat pentru ea. Iubirea care inmugureste intre cei doi nu trece neobservata de Paul, iar acesta ii cere lui Gala sa ia o decizie. Cu inima grea, ea hotaraste sa se intoarca la Paris cu sotul si cu fiica sa, dar nu-l poate da uitarii pe Salvador. Cartea aduce un omagiu emotionant unei relatii nepereche. - Freundin Sylvia Frank a transformat o poveste de dragoste tumultuoasa intr-un roman captivant. - Wohnen & Garten Aceasta carte va reusi sa-l ajute pe cititor sa retraiasca emotionanta poveste de dragoste dintre Gala si Salvador Dali. - Ostsee Zeitung Traducere din limba germana de Mihai Ungheanu. Fragment din cartea "Gala si Dali, povestea unei iubiri" de Sylvia Frank: "Salvador se apuca asa de tare de vaslit, incat scandurile din care era facuta barca scrasnira. Inima ii batea din ce in ce mai repede, ca si cum i-ar fi fost frica. Dar nu era frica de marea care ii inconjura de peste tot intr-un turcoaz lucitor. El si sora lui faceau excursii pe mare cu El Beti de cand erau copii, iar Salvador cunostea coasta si diversii curenti marini ca pe buzunarul sau. Frica lui era starnita de faptul ca era in apropierea acelei femei pe care o adora. Gala recunoscu in sinea ei ca ideea de a iesi cu barca pe mare o bucura din ce in ce mai mult. Initial, ideea i se paruse prosteasca si nu o luase in seama. Se imbunase insa dupa ce tanarul pictor daduse fuga in casa inca o data ca sa ia doua perne, care sa ii permita ei sa aiba o plimbare confortabila. Cat de atenti si de curtenitori sunt barbatii de pe-aici cu femeile! ii trecu prin minte. Prin comparatie, indiferenta lui Paul fata de ea o facu sa simta un junghi in piept. Gala stranse din buze. Ar putea sa isi faca praf toata aceasta zi minunata, daca se lasa necontenit in vartejul gandurilor negative legate de casnicia ei. Astfel de ganduri nu puteau sa imbunatateasca in niciun fel situatia. Sau putea sa lase balta grijile. Isi ridica un pic marginea umbrelei, iar ochii ii cazura pe o insula a carei infatisare maiestuoasa parea sa il fascineze pe tanarul artist. Gala scruta stanca uriasa care iesea abrupt din mare. Razele strident de stralucitoare ale soarelui faceau ca diferitele nuante de maro ale insulei sa se topeasca unele intr-altele. De la distanta s-ar fi putut crede ca insula tinea de Cadaques, caci era situata foarte aproape de tarm. - Acest triunghi de stanci, care se inalta din apa acolo in fata, poarta numele de Cururucue, spuse Salvador aproape solemn. Se afla la intrarea catre golf si e un fel de reper pentru Cadaques. Gala intoarse capul, se uita la Salvador pe furis sub pavaza umbrelei. Bratele intunecate, puternice, care vasleau tare, bustul care i se legana, chipul sau concentrat, toate o fascinau. Parul ii flutura vantul care ii furase muscata rosie pe care Salvador, din cine stie ce motiv, si-o pusese dupa ureche, aruncandu-i-o- in mare, fara ca sa bage macar de seama. Gala simti o satisfactie adanca la vederea muscatei rosii care plutea de acum paralel cu chila barcii. Ei ii placeau teribil de mult oamenii excentrici, caci si ea facea parte din tagma lor, considerand ca o infatisare iesita din comun era, intotdeauna, eleganta si plina de bun-gust. A avea clasa si stil erau, fireste, calitati indispensabile pentru a nu cadea in ridicol. Ea insasi punea mare pret pe garderoba, pe farduri, pe coafura. Pentru Gala conta enorm felul in care se prezenta in public si cum era perceputa de ceilalti. In cercurile pariziene in care ea si Paul se invarteau, carisma si hainele rafinate erau adevarate carti de vizita. Nu erau acceptate subterfugiile, trucurile ieftine, de prost-gust. Sunetul vocii lui o smulse din visare. - Ma scuzati, ce ati spus? - V-am intrebat daca va place excursia. Gala ii arunca o privire, apoi dadu din cap, sa castige ceva timp, remarcand aproape absenta: - E dragut aici, intr-adevar. Salvador se opri pe neasteptate din vaslit. - Stiti ce se spune despre acest cuvintel, "dragut"? Ea izbucni in ras, isi inchise umbrela dintr-o singura miscare si o aseza langa ea pe bancheta. - Nu am vrut sa va jignesc. Este foarte frumos pe aici. Salvador vasli mai departe. - Imi dati voie sa va mai intreb ceva? Il privi mirata, asteptandu-i intrebarea, dar tanarul mai vasli de vreo trei ori, apoi se hotari sa ia tacerea ei drept un raspuns afirmativ la intrebarea lui."