"Volumul de faţă reunește lucrările Simpozionului organizat de Societatea „Simion Bărnuţiu” din Cluj‑Napoca (Atelierul Simion Bărnuțiu numărul 6), cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la înfiinţare (aprilie 1993) și a sărbătoririi Centenarului Marii Uniri. Simpozionul îi este dedicat lui Simion Bărnuţiu, cunoscut om politic, filosof, pedagog, profesor, luptător neobosit pentru drepturile românilor, iniţiat în francmasonerie, născut pe meleaguri sălăjene, care a contribuit la dezvoltarea învăţământului universitar din Moldova până la moartea sa. Simion Bărnuţiu a fost un autentic tribun al independenţei României, un avocat al drepturilor și libertăţilor poporului român, aflat în graniţe proprii și străine, un precursor al Marii Uniri din 1918. Realizarea idealurilor lui Simion Bărnuţiu, o naţiune română liberă într‑un stat unitar s‑a datorat și unor mari personalităţi ale României, unele dintre acestea fiind și francmasoni. Rolul francmasoneriei în declanșarea Primului Război Mondial, a elaborării și finalizării tratatelor de pace este speculat și exacerbat, astfel că și în zilele noastre ne întâlnim cu bine‑cunoscutul clișeu „francmasonii și evreii sunt responsabili de pregătirea Primului Război Mondial, de elaborarea Tratatelor de pace și, mai ales, de consecinţele lor”. Istoria însă nu confirmă aceste aserţiuni, devenite tabuuri, mituri. Totuși, francmasoneria a fost prezentă în Primul Război Mondial, la fel cum au fost și marile confesiuni religioase, partidele socialiste, liberale, conservatoare. Lucrările Simpozionului au încercat să surprindă contribuţia unor personalităţi politice, militare, mari scriitori etc. la realizarea Marii Uniri. Alexandru Vaida‑Voevod, Octavian Goga, Iancu Flondor, Traian Moșoiu sunt unii dintre aceștia. În același timp, rolul real al francmasoneriei la aceste evenimente majore nu ar putea fi înţeles fără a se prezenta situaţia francmasoneriei din Transilvania, Bucovina, Basarabia, precum și din ţările învecinate. Masa rotundă, având cu tema „Rolul francmasoneriei în Primul Război Mondial”, nu‑și propune și nici nu poate răspunde întrebării omniprezente în legătură cu rolul avut de Francmasoneria Universală în Primul Război Mondial. Societate iniţiatică, umanistă, ea a fost asociată nemeritat conceptelor conspiraţioniste, oculte... Adevărul istoric ne arată că francmasoneria, deși prezentă, nu a avut un rol decisiv în acest proces, constituind însă un mijloc de comunicare între părţile beligerante. Așa cum am mai spus, francmasoneria s‑a aflat în taberele opuse, înregistrând victime pentru apărarea unor cauze naţionale, străine de cele promovate de către fraternitatea universală. În ceea ce privește apartenenţa la francmasonerie a unor personalităţi politice din România și a impactului pe care l‑au avut la conferinţele de pace și la tratatele semnate, lucrările încearcă să surprindă „contribuţia” masoneriei în mod real, fără proiecţii subiective și ipoteze speculative. Personalităţile prezentate nu erau masoni în timpul Primului Război Mondial, dar au devenit ulterior, participând sub diferite forme la Marele Război, la realizarea Marii Uniri. Un lucru este cert, personalităţile prezentate au câteva trăsături definitorii: patriotismul ardent, atașamentul nedezminţit pentru valorile umaniste, întreaga viaţă dedicată propășirii progresului societăţii și a omului. Interesant este și faptul că, întâmplător sau nu, toţi sunt născuţi în Ardeal, având un prestigiu profesional indubitabil, unii dintre ei fiind prieteni sau chiar rude..." - Mircea Alexandru Birț Coperta I: Muzeul memorial „Octavian Goga” din Ciucea (foto Cristina Beligăr, Transilvania Reporter).
Cărți,multe cărți.
