Fagaduinta politicii

Gandirea politica si morala a Hannei Arendt a readus in dezbaterile contemporane subiecte mult timp uitate, neglijate sau ocultate: raportul dintre libertate si imaginatie istorica, dintre responsabilitate si vointa, dar mai ales cel dintre scopuri si mijloace. Traind in timpuri sumbre, dar refuzand sa renunte la ceea ce numeste amor mundi si sa sucombe unei disperari paralizante, Hannah Arendt a ales sa ramana solidara cu cei prigoniti, umiliti, expulzati, sortiti aneantizarii. Filozofia ei, intens admirata de Monica Lovinescu, este una a rezistentei etice si a refuzului totalitarismului, in oricare dintre incarnarile sale. A oferit interpretari ale problematicii Raului care au influentat decisiv filozofia morala a veacului XX. Studenta lui Heidegger si Jaspers, prietena lui Hans Jonas, Hannah Arendt a demonstrat, in pagini deopotriva dense si iluminante, ca, oriunde gandirea si actiunea se despart, spatiul libertatii este in primejdie. (Vladimir TISMANEANU)Scrierile reunite in acest volum ocupa un loc esential in santierul deschis de Hannah Arendt odata cu Originile totalitarismului (1951) si extins apoi in Conditia umana (1958). Ele spun, din unghiuri diferite, povestea relatiei zdruncinate dintre filozofie si politica, dintre gandire si actiune. Personajele principale ale acestei povesti sunt Socrate, Platon si Marx. Pentru Arendt, miza discutarii relatiei dintre filozofie si politica este aceea de a restabili un dialog autentic, de a face gandirea receptiva la sensul actiunii politice si la destinul ei post-totalitar, astfel incat celebra intrebare filozofica De ce exista ceva si nu, mai degraba, nimic? sa devina De ce exista cineva si nu, mai degraba, nimeni?