Etnosofia
Mai multe detalii
»
Etnosofia vine s? întregeasc? imaginea modernizat? a ?tiin?elor etnologice ?i antropologice. Rareori o s-o g?sim men?io-nat? în dic?ionare, pentru c? abia î?i caut? certificatul de na?tere ?i identitatea. C. Noica îi schi?a profilul în Rostirea filosofic? româneasc?, punînd accent pe dialectica saussurian? dintre limb? ?i gîndire ca instrumente tehnice de situare a individului în fiin?? ?i în umanitate; Ernest Bernea descoperea în convorbirile cu s?tenii analfabe?i, dar ?lumina?i?, forme de judecat? originale, consacrate categoriilor abstracte de timp, de spa?iu ?i de cauzalitate, acelea care jaloneaz? comportamentul, de lung? ori de scurt? durat?, al unei întregi colectivit??i tradi?ionale, temeinic maturizate prin experien?? de via??, înt?rite prin medita?ie. Existen?a nu curge la întîmplare, haotic, indiferent de bog??ia ?i de tensiunea evenimentelor, ci dup? forme constituite ?i predictabile (?analitice? ?i ?sintetice?, ar spune Im. Kant), care dau sens, orizont ?i ritmic? întregului cunoa?terii. Predomin? aspectul ?analitic?, întrucît schemele gîndirii se formeaz? prin exerci?iul îndelung al vie?ii de zi cu zi. Sinteticul se afl? în rela?ie cu exersarea analiticului ?i generalizarea prudent?, a?a cum autonomia esteticului decurge din deta?area lent? fa?? de statismul utilitarismului. Cînd ??ranul spune: ?Greu la deal cu boii mici?, el d? dovad? de gîndire analitic? ?i obiectual?, în m?sura în care are în vedere un caz aflat sub direct? observa?ie. Nimeni nu poate afirma c? lucrurile stau altfel. Dar cînd generalizeaz?, adic? se refer? la orice tip de lentoare, în vorbire, de pild?, sentin?a paremiologic? citat? angajeaz? o sfer? mai larg? a cunoa?terii.
Mai multe detalii
»
Cele mai vândute cărți
Prima pagina