?Elena Dulgheru e o arhitecta de intuitii transpuse intr-un proiect legat si structurat in cadrul caruia poemele in parte au doar functie de module asezate fiecare ca punte de la o nuanta reflexiva sau vizionara la alta. Erotico-Apocaliptica e un imn cu desfasurare arhitecturala si cu suflu devotional si participativ. Ea are drept ax si tema o viziune verticala a iubirii ca dimensiune ontologica. E, de fapt, o monografie a iluminarii prin iubire, cu un scenariu de cantarea cantarilor sublimat in substructura elanului imnic. Cartea e construita ca o simfonie de epitalamuri, cu reverberatii rafinate ale motivului central si cu reluari ale lui in diverse chei si modalitati. Elena Dulgheru poate scrie (si chiar o face) in cate feluri vrea. si totusi, acest aranjament de formule devine chiar felul ei de a scrie; nu cu o originalitate dedusa din combinarea formulelor si din interferenta scriiturilor, ci cu una substantiala?. (Al. Cistelecan)
Fragment din volumul de poeme: ?Pergamentul rotund Mireasa asta care are intre coapsele ei ascunsa o intreaga biblioteca. Mirele ia o carte si o deschide si filele ei singure incep sa vorbeasca Despre Facerea Lumii, si Tu... Si Mirii asculta tacuti, descoperind toata linistea si virtejurile inceputului. Si Mireasa mai cere o carte si Domnul o deschide si cartea se face sul circular, imbratisind in sinul ei Mirii, ca sa o poata citi si gusta, in rotunjimea filelor ei, in taina aceleiasi imbratisari. Numai sa auzi vuietul literelor Dintr-o timpla intr-alta si dintr-un cer in alt cer, rostogolindu-se pe caldarimul sarutului! Asculta vuietul literei Si lasa-te purtat de potop Pina cind litera se transforma in unda ? ca doar atunci te poti uni cu ea pentru a deveni si tu litera, si ea om, in dulceata unirii, Desfoliindu-va unul pe celalalt rupind labirintul celei mai tainice ieroglife si numai atunci, dupa ce o vei lasa sa se raceasca si cind potopul se va opri, O poti privi Ca pe tine insuti In tihna linistii mintii si a labirintului despecetluit.?
Cărți,multe cărți.
