Erosstihuri CXXV Eu port în mine-apusele iubirica pe-o otrava şi mă dor de eleşi ochi, şi oase, şi rărunchi, şi pieleşi sufletul mâncat de ele. Tu tristă-mi stai de veghe şi te miride cât mi-atărnă cioatele de grele,şi-ai vrea mai mult iubirea-mi să te-nşeledecât s-o vezi cum suferă-n priviri... Dar eu te-am implorat să nu mă vreişi nici n-ai vrut s-auzi, de parcă-n tineşi-a pus blestemul dragostei temei;măcar acum, când marea noapte vine,paharul meu de-ai înceta să-l bei,ne-ar fi, iubito, negrăit mai bine!
Cărți,multe cărți.
