Echidistante nr.9/57 - Cultul eroilor

Din cuprins: Cultul Eroilor (din Diaspora), astazi, Ioan Florin Diaconu; Eugen Simion sau Singuratatea alergatorului de cursa lunga, Adrian Nicolescu; Mircea Eliade sau Ocolul pamantului intr-o viata de om, Petru Ursache; Bela Bartok sau Valurile spiritului creator, Ioan Florin Diaconu; Dimitrie Berea sau Lungul drum al pictorului catre poezie, Ioana Petcu; Nicholas Georgescu-Roegen sau Calea catre Paradisul terestru regasit, Vasile Nechita; Henri Coanda sau De la Pamant la stele, Mihai A. StroePornind de la ideea calauzitoare a lucrarii lui Thomas Carlyle, On heroes, hero-worship and heroic in history/ Eroii, cultul eroilor si eroicul in istorie (1910), numarul de fata incearca o radiografiere a locului ocupat (precum si a rolului jucat) in constiinta publica de astazi de cateva dintre personalitatile de prim rang ale stiintei si culturii mondiale, personalitati care, intr-un fel sau altul, si-au legat destinul de (si si-au hranit opera prin) spiritualitatea romaneasca. Avandu-se in vedere publicul-tinta al publicatiei de fata, tema unitara a articolelor reunite in acest numar a constituit-o relatia omului creator cu Diaspora - fie ea luata in sens literal, de exil pe pamint strain, fie luata in sens figurat - de exil printre proprii semeni, ba chiar de lupta cu implinirea propriilor aspiratii. De aici decurg o serie de comentarii (diferit reflectate de autorii fiecarui articol) cu privire la conditia creatorului printre ai sai sau printre straini, singuratatea incercarii temerare, esecul sau victoria, utopia visului si certitudinea proiectelor izbandite, perpetuareaidealului.IOAN FLORIN DIACONU - lect. Univ. Dr. la Facultatea de Interpretare a Universitatii de Arte ?George Enescu?, Iasi - preda pianul in cadrul Facultatii de Interpretare muzicala. In 2005 si-a sustinut doctoratul la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti cu lucrarea Comunicarea mesajului muzical in interpretarea pianistica - argumente psihologice, implicatii artistice, lucrare publicata la editura Artes a Universitatii de Arte ?G. Enescu? in acelasi an. Sustine recitaluri personale sau de muzica de camera. Face parte din echipa redactionala a Marelui Dictionar de Scriitori nord-americani (sectiunea "Artele auditive"), publicat la Editura Institutul European.ADRIAN NICOLESCU, profesor la Catedra de engleza a Universitatii din Bucuresti si Director al Centrului de Studii Britanice al Universitatii, a predat cativa ani la Universitatile din Londra si Cambridge; a tinut numeroase conferinte la cele mai mari universitati europene. Pentru marea sa Istorie a Civilizatiei Britanice (5 volume), publicata la Editura Institutul European Iasi, a primit Premiul Academiei (2005).PETRU URSACHE, profesor la Catedra de literatura a Universitatii ?Al. I. Cuza? - Iasi, a predat Istorie literara, Etnologie si Estetica - domenii in care a publicat un numar impresionant de volume, dintre care Etnoestetica (1998), la Editura Institutul European Iasi. A primit nenumarate distinctii, fiind socotitit ?cel mai important exponent al Antropologiei culturale romanesti contemporane?. IOANA PETCU preda Istoria teatrului universal si romanesc la Departamentul Teatru al Universitatii de Arte ?George Enescu? - Iasi. Pregateste o teza de doctorat despre Jocul identitatii si alteritatii in tragedia greaca antica. Publica cronica teatrala si cinematografica in revistele Cronica si respectiv Feedback. Face parte din echipa redactionala a Marelui Dictionar de Scriitori nord-americani (sectiunile ?Dramaturgie? si ?Arte vizuale?).VASILE NECHITA, profesor la Catedra de economie politica a Universitatii ?Al. I. Cuza? din Iasi, si-a facut o preocupare constanta din recuperarea marii gandiri economice romanesti. Unul dintre rezultatele acestei stradanii este monografia sa din 1983 despre poetul national Mihai Eminescu - lucrare distinsa cu Premiul Academiei Romane.MIHAI A. STROE preda literatura engleza si americana la Universitatea din Bucuresti. A publicat la Editura Institutul European Iasi, intre altele, primele doua volume din editia completa a operei lui William Blake (Vala, 2006; Milton, 2006); de asemenea, Romantismul german si englez: stiinta arhetipurilor, ipoteza interfinitudinii si numarul de aur (2004) si Pendulul istoriei: Ganditori nord-americani. Studii de literatura si stiinta (2009).