Au exercitat templierii o doctrina secreta, de opozitie fata de cea a bisericii? A fost aceasta o doctrina generala a Ordinului lor? Care au fost dogmele, sursele, legaturile sale cu marile erezii ale secolului al treisprezecelea? Au adorat ei un idol-simbol al raului? Constituia ea un pericol social destul de amenintator pentru a justifica masurile prin care Biserica si Regalitatea au reusit sa distruga Ordinul Templului? Au aflat ei vreun anume secret in Tara Sfanta care le-a facilitat evolutia fulminanta intr-un termen asa scurt? Procesul la care au fost supusi si care a dus la disparitia ordinului a fost facut pe baza unor acuzatii reale sau pe baza unora inventate? Aceste intrebari le-a dat multa vreme batai de cap istoricilor. Abatele Vertot vedea in ele „enigma impenetrabila pe care istoria a lasat-o posteritatii de descifrat ”, iar Napoleon nu credea ca va putea fi rezolvata vreodata: „Cum am putea afirma, dupa cinci sute de ani, ca Templierii erau vinovati sau culpabil
Cărți,multe cărți.
