Dictionar de scriitori Nord-Americani (A)

Unic in cultura universala prin amploarea discursului, acest dictionar se inscrie in coordonate precum multidisciplinaritatea (intre autori numarandu-se filologi, dar si medici, juristi, agronomi sau economisti; anglisti/americanisti, dar si hispanisti sau germanisti, provenind ei din Iasi, dar si din Bucuresti, Galati, Constanta, Suceava, Bacau, Pitesti, Cluj-Napoca, sau din Freiburg, Londra, Paris, Barcelona, New York), pluriperspectivismul (majoritatea autorilor fiind universitari, dar destui altii fiind studenti sau chiar elevi), evaluarea supraestetica (cartea fiind definita ca "obiect de consum disponibil pe o perioada limitata in librarii din mai multe orase, gazduit pe o perioada nelimitata in biblioteci din mai multe locatii", locul ei este stabilit de esteticitatea codificabila, intre altele, prin premii literare, dar si de vizibilitatea codificata, intre altele, prin tiraj); in fine, punctul de vedere romanesc (receptarea, adica instalarea cartii in bagajul intelectual al cititorului roman care in consecinta isi va construi o scara de valori poate diferita de aceea din tara de origine a cartii) si diaspora romana (recuperarea exilului romanesc o data cu noua lui identitate, rezultata din integrarea sa in cultura tarii de adoptie). Articolele (care, din intentia de a aproxima cat mai fidel "spiritul american" ii incadreaza pe "scriitori" in contextul mai larg cultural, accentul cazand pe beletristica - langa ea artele vizuale - dar neexcluzandu-se din start stiintele omului: istoria, filozofia sau religia, de asemenea neexcluzandu-se din start nici stiintele pamantului: botanica, zoologia sau geografia) nu au in vedere conceptele decat in subsidiar: titulari sunt "scriitorii", intrarile avand urmatoarea structura: 1) studii, slujbe, debut, colaborari revuistice, premii si, fireste, orice detalii biografice cu impact asupra operei; 2) descrierea operei de-a lungul unor coordonate definitorii, intr-o naratiune fluenta; 3) bibliografia grupata tematic si, inlauntrul temelor, dispusa cronologic; 4) filmografia: titlul original si, dupa caz, varianta in limba engleza, tara, anul, producatorul, regizorul, scenaristul, titlul operei ecranizare, actorii principali; 5) in cazul traducerilor in limba romana: numele traducatorului, editura, anul aparitiei; 6) referinte critice: doar carti, caci, pentru a elimina eforturile editoriale minore am stabilit limita inferioara a paginatiei la cifra 49 (3 coli editoriale + 1 pagina), asa cum proceda si venerabilul Dr. Johnson. ciproca, asa incit sa ne aducem aminte de radacinile comune ale istoriei noastre si sa modelam viitorul co