Despre suflet si inviere In legatura cu problema existentei sufletului, s-au conturat doua abordari filosofice: teoria dualismului, care sustine ca sufletul si corpul sunt de natura diferita, chiar eterogena; teoria monismului, care, confundand sufletul cu trupul, sustine fie ca sufletul e din trup - de unde materialismul - fie ca trupul e din suflet, - de unde spiritualismul. Rezultatul acestor teorii si al cercetarii fenomenelor psihice este urmatorul: sufletul e o substanta nemateriala si independenta de materia vazuta, intrucat actele sufletesti ale omului n-au nici un fel de asemanare cu proprietatile functiilor vitale ale corpurilor organice. De observat ca filozofia reuseste sa spuna doar ca exista un suflet deosebit de materie; insa ce este sufletul in sine, sau care e originea si menirea lui, sau cum poate ajunge sufletul sa se cunoasca pe sine, sau ce se va alege de el dupa moarte - iata tot atatea probleme pe care filozofia si psihologia nu reusesc sa le solutioneze. Dialogul despre suflet si inviere este menit sa ne descopere, pe de o parte, doctrina despre existenta sufletului conforma cu invatatura Sfintei Scripturi, iar pe de alta parte se constituie intr-o aparare a adevarurilor si traditiilor Bisericii cu privire la invierea trupurilor. Dialogul se poarta intre Sf. Grigore si Macrina, sora si invatatoarea sa. Inca din tinerete, Macrina a aratat un spirit inclinat spre filozofie si o viata cucernica. Inzestrata cu o frumusete aleasa, fusese fagaduita de sotie unui tanar, care insa moare inainte de a o lua in casatorie. Macrina se retrage de buna voie intr-o manastire, unde va trai pana la sfarsitul vietii.
Despre invatatura crestina Scrierea aceasta, prezenta si ea in volum, este socotita cea mai insemnata a Sf. Grigore de Nyssa. Si aceasta nu doar pentru ca aici este infatisata metodic invatatura religioasa in aspectele ei principale, ci si pentru ca rezolva, prin puternicul ei caracter polemic, multe din obiectiunile ridicate de adversarii credintei crestine. Valoarea tratatului sta in faptul ca a reusit sa sistematizeze multe din punctele doctrinei crestine folosindu-se de elemente teologice sau de argumente filozofice - aspecte ce evidentiaza de altfel cultura aleasa si cunostintele cuprinzatoare ale Sf. Grigore in multe domenii de studiu din epoca sa. El vorbeste despre Treime, despre creatia lumii, despre originea raului, despre cauza pacatului, despre scopul si motivul intruparii lui Dumnezeu, despre rascumparare, despre botez si euharistie si despre recompensa si pedeapsa. Motivul care a ocazionat acest tratat este, dupa cum reiese din cele spuse chiar de autor, existenta numerosilor apologeti ai paganismului si iudaismului, precum si a diferitelor secte gnostice care polemizau cu dreapta invatatura. Scopul sau este, pe de o parte, apararea ortodoxiei de aceste atacuri, iar pe de alta parte, convertirea si instruirea necrestinilor cu privire la dogmele credintei. As fi voit ca fratele meu [Grigore] sa aiba o biserica pe masura insusirilor sale, adica toata biserica aflata sub soare. Dar fiindca lucrul acesta este cu neputinta, se cuvine ca el sa cinsteasca cetatea [Nyssei] unde va fi episcop, in loc ca el sa fie cinstit de catre ea. Caci om mare nu este doar acela care e in stare sa savarseasca lucruri mari, ci mai ales acela care stie sa faca sa arate mari lucrurile mici. - Sf. Vasile cel Mare Sf. Grigore de Nyssa a fost teologul cel mai erudit al veacului sau; aceasta pentru ca, dintre marii scriitori crestini din secolul al IV lea, el a asimilat in cel mai inalt grad cultura profana a antichitatii, pe care a folosit o din plin la argumentarea si fundamentarea invataturii crestine. - H. V. Campenhausen
Cărți,multe cărți.
