Cartea aceasta, publicata pentru prima oara in urma cu peste cincizeci de ani la editura Gallimard, contine temeiul intregului demers al filozofului din cartile sale aparute in romaneste, incepand cu Sarea pamantului. Caci forma dialogata a eseurilor sale nu e decat urmarea dialogului cu sine, a unei dedublari, a unei sparturi pe care Mihai Sora a postulat-o in aceasta prima carte, incercand mereu de atunci s-o depaseasca. O postfata a lui Virgil Nemoianu, care incearca sa fixeze locul autorului in filozofia romaneasca, si un Cuvant dupa cincizeci de ani al autorului insusi, menit sa-l introduca pe cititor in atmosfera pariziana postbelica in care s-a nascut cartea, intregesc restituirea acestui text de mare densitate, aflat acum la a doua editie Humanitas.