Darul de Craciun

Darul de Craciun. File de iubire din Comedia contemporana - Te rog, Michael, - am auzit vocea domoala a Ritei - sa nu povestesti nimic fiicei tale; m-as simti stinghera in fata ei. Si nici nu-i da de inteles vreodata ca intre noi ar fi existat vreo relatie. Sunt intamplari mult prea intime, poleite cu aur, uneori cu pulbere de diaman, care, odata divulgate, ajunse la auzul altora, coclesc si devin toxice. Ne priveam cu atata seninatate, c-as fi ramas asa, nemiscat, o vesnicie - doar sa ma oglindesc in ochii aceia adanci si negri, ca fantana de la poarta casei mele din Sanzieni, pe langa care se strecurase prima data in curtea mea Olguta, apoi... restul a fost viata. (fragment din romanul Darul de Craciun)