?De suntem raniti de moarte, sau chiar morti, coasta cea impunsa a Mantuitorului fie-ne mormant! Si chiar vii de suntem, sa murim la Tronul vietii, la Crucea cea purtatoare de viata. Sa alergam cu totii si, lasand toata grija cea lumeasca, sa cadem cu suspinuri si lacrimi la picioarele cele pironite ale Dumnezeului celui Rastignit. Sa ne aruncam in bratele Crucii, pentru ca lumea sa se rastigneasca intru noi si noi lumii.Sa ne afundam intru acea ?Mare Rosie?, pentru a fi numarati cu aceia ?care si au inalbit hainele lor in sangele Mielului?. Sa alergam cat mai iute, cu grabire sa ne sarguim, ca sa aflam in tarina cea arata - comoara, in pamantul cel binecuvantat - samanta cea aleasa, in izvorul vietii - apa cea plina de har, in ocari - cinstirile, in palmuiri - biruintele, in invinuiri - iertarea, in trestie - sceptrul, in uraciune - frumusetea, in nenorociri - fericirea, in imprejurari grele - norocirea, in prigoane - pe Dumnezeu, in moarte - viata. Amin? - Sfantul Radu Brancoveanu
Cărți,multe cărți.
