In romanul de tip balzacian, lumea exista deja, este finita si cineva competent, naratorul, vorbeste despre ea. Din contra, in intreaga literatura din a doua jumatate a secolului al XX-lea, inca din anii douazeci, totul se intampla ca si cum lumea n-ar exista inca, iar cuvantul scriitorului ar consacra-o astfel determinandu-i aparitia. Scriitorul nu mai reprezinta, ci creeaza.
Cărți,multe cărți.
