Cristos si cultura

O lectura obligatorie pentru oricine doreste sa inteleaga interactiunea dintre credinta crestina si societatea in care traim. Tipurile principale de etica crestina, din aceasta perspectiva teologica, sunt asadar: (1) tipul noii legi, (2) tipul legii naturale, (3) tipul sintetic sau arhitectonic, (4) tipul dualist sau oscilatoriu si (5) tipul conversionist: ? Tipul legii noi [Cristos impotriva culturii] Crestinismul noii legi este reprezentat in Noul Testament de prima evanghelie. O trasatura specifica a felului in care prezinta moralitatea crestina este antiteza radicala intre legea lui Dumnezeu, asa cum era ea cunoscuta prin cultura ebraica, si legea proclamata prin Isus Cristos. ? Tipul legii naturale [Cristosul culturii; tipul adaptationist] La cealalta extrema a tipului noii legi, dar puternic inrudit cu el in anumite privinte, sta tipul legii naturale. Probabil ca acest tip ar trebui numit tipul cultural, deoarece natura este cunoscuta numai prin cultura ... ? Tipul arhitectonic [Cristos deasupra culturii] Cel mai stralucit reprezentant individual in istoria crestinismului este Toma din Aquino, iar, ca reprezentant social, Biserica Romano-Catolica moderna. Sinteza pe care Toma o realizeaza intre legea naturala si legea noua, intre valorile lumii de aici si cele ale lumii de dincolo, intre imperativele culturii si cele ale Evangheliei este prea cunoscuta pentru a mai necesita comentarii extinse ? Tipul oscilatoriu [Cristos si cultura in relatie paradoxala] Daca imaginea parabolica presupusa in cazul tipului anterior este cea a catedralei gotice, simbolul care desemneaza acest tip este cel al pendulului; fiecare miscare intr-un sens este ajustata de un impuls in sens opus, ca nu cumva sa mearga prea departe ? Tipul conversionist [Cristosul care transforma cultura] Acest tip este similar cu cel al noii legi prin aceea ca face din Evanghelie punctul de pornire, dar functia Evangheliei nu este gandita in sensul intemeierii unei noi societati, ci transformarea celei existente. Aceasta convertire presupune o revolutie radicala, in ultima instanta metafizica si morala in natura ei, iar aici survine deosebirea de modelul legii naturale. - H. Richard Niebuhr Nicaieri Isus nu porunceste iubirea de dragul iubirii si nicaieri ea nu manifesta acea prevalenta absoluta a sentimentelor si emotiilor nobile fata de cele agresive, asa cum pare sa sugereze ideea ca in El si pentru El dragostea "trebuie sa umple intregul suflet" sau ca etica Sa este caracterizata de "idealul iubirii". Virtutea iubirii prezenta in caracterul lui Isus si ca porunca a Lui este virtutea iubirii lui Dumnezeu si a aproapelui in Dumnezeu, nu virtutea iubirii de iubire. - H. Richard Niebuhr In preocuparea ei pentru pastrarea numeroaselor valori din trecut, cultura Il respinge pe Cristos care le porunceste oamenilor sa se bazeze pe har. Totusi, Fiul lui Dumnezeu este El insusi vlastarul unei culturi religioase si ii trimite pe ucenici sa Ii pasca mieii si oile, care nu pot fi paziti fara activitate culturala. Acest dialog porneste de la afirmatii si negatii, reconstructii, compromisuri si noi negatii. Niciun individ si nicio biserica nu poate ajunge la un punct terminus in necontenita cautare a unui raspuns care sa nu provoace o noua reluare a dezbaterii. [...] Totusi, orice incercare de a da un raspuns final se opreste intr-un punct sau altul, nu doar din pricina insuficientelor cunostinte de ordin istoric ale celui care il formuleaza, situatie in care se afla orice om din istorie, sau din pricina slabiciunii sale de a articula o constructie conceptuala, situatie comuna tuturor ganditorilor, ci si din convingerea si cunoasterea faptului ca orice asemenea raspuns dat de o minte limitata - pe care orice credinta, fie cat de mica sau de limitata, o evidentiaza - ar fi un act de uzurpare a Domniei lui Cristos si care totodata ar presupune o violentare a libertatii crestinilor si a istoriei fara concluzii a Bisericii in interiorul culturii. ... Ar trebui sa presupunem, daca am incerca sa dam raspunsul crestin, ca suntem reprezentantii Capului Bisericii, nu madulare ale trupului, ca Ii reprezentam ratiunea, nu ca suntem supusii ratiunii Lui ca mainile sau picioarele, ochii sau urechile, degetele artritice sau incheieturile anchilozate. Incapacitatea noastra de a formula raspunsul crestin nu este doar una eminamente relativa; unul poate fi mai capabil ca altul sa formuleze raspunsul unei majoritati a fratilor sai crestini sau sa se apropie mai mult de un raspuns mai elocvent sau mai adecvat. - H. Richard Niebuhr O aparitie-eveniment in Romania, o lucrare clasica pentru relatia dintre crestinism si cultura. - Corneliu Constantineanu, profesor de teologie, Universitatea Aurel Vlaicu, Arad Un cristal cu cinci fete care investigheaza particularitatea si ii propune lectorului sa nu piarda perspectiva intregului. - Liviu Mocan, sculptor Cristos si cultura nu este o carte, ci o oglinda care reflecta un chip al culturii conturat nu de ea insasi, ci de cat este de prezent Cristos in ea. - Stelian Tofana, preot si profesor de teologie, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca O carte fundamentala pentru teologia culturii. Versiunea romaneasca - un vis implinit. - Danut Manastireanu, teolog anglican Niebuhr subliniaza clar atuurile si punctele de orbire pentru fiecare pozitie din spectrul de raportari ale crestinului fata de cultura. Rezolutia propusa e demna de luat in considerare intr-o Romanie in care hegemonia culturala a crestinismului e in curs de dizolvare. - Adonis Vidu, profesor de teologie, Gordon-Conwell Theological Seminary Cartea lui Niebuhr transforma disjunctia beligeranta Cristos sau cultura in conjunctia deopotriva transformatoare a mantuirii, Cristos si cultura. Iti ridica privirea ca sa-I observi prezenta generoasa in lume. - Andras Visky, scriitor si profesor universitar, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca O carte importanta, in care autorul pledeaza pentru puterea de schimbare a credintei in Cristos si nevoia de innoire din fiinta umana. - Wilhelm Danca, preot si profesor de teologie, Universitatea din Bucuresti Cristos si cultura s-a nascut in 1951 ca o lucrare clasica. Nu si-a pierdut influenta nici dupa sapte decenii de lecturi si comentarii adesea contradictorii. - Daniel Barbu, profesor de teologie sociala, Universitatea din Bucuresti Desi analiza relatiei dintre credinta si cultura, pe care a facut-o Niebuhr, poate fi discutata, reperele prezentate de el raman importante pentru orice incercare de a intelege modul in care credinta crestina influenteaza societatea. - Otniel Bunaciu, profesor de teologie, Universitatea din Bucuresti Helmut Richard Niebuhr (1894-1962) este unul dintre cei mai importanti si influenti ganditori crestini ai secolului XX. Confesional, facea parte din traditia protestanta magisteriala. A predat etica la Universitatea Yale, situandu-se teologic in descendenta unor ganditori precum Karl Barth si Ernst Troeltsch.