— Dar la baza esti taran, cum te descurci cu Occidentul? — Acum nu mai sunt chiar un taran, scuzati-ma, sunt un „melanj”: si taran dar si occidental. Multe lucruri numi plac, nici la domnii din apus, nici la ai nostrii. Vorbesc aici de injuraturi, lipsa de maniere fata de femei, vulgaritati la petreceri. Pentru slefuire, pe unii teregoveni, atat cat s-a putut, i-am invatat dictoane: Nihil sine Deo, Mens Sana in Corpore Sano, Amicus Plato, sed magis amica Veritas. — Ioane, draga, spuse Batranul dupa un interval de timp, dar pe cal cum il cheama? — Ma relaxeaza intrebarea. Are mai multe nume dupa tarile prin care trecem. Tullius, in Italia, Pierre in Belgia de unde chiar venim, Ludwig in Germania, Franz in Austria, Ianos in Ungaria, Gheorghe sau Gigi in Romania. Si ras - punde la toate. — Asta inseamna, dragul meu, c-ai trecut acuma la in - toarcere si prin Budapesta. Si noi, continua Batranul, adica eu si doamna din fan, am vrut sa mergem acolo. Spune-ne ce mai e nou prin
Cărți,multe cărți.
