?«Fericit cel care, ca Ulise, a calatorit in jurul pamintului», spune un faimos vers. Ei bine, Ioan T. Morar a reusit o performanta care, la randu-i, ar trebui sa-si gaseasca homerul: el a calatorit la capatul lumii! A locuit vreme de doua luni intr-un paradis de o paralizanta frumusete, «o frumusete care se risipeste in gol», dupa cum o defineste autorul, incercand sa inteleaga alteritatea absoluta. Cartea lui Ioan T. Morar este o marturie ca traim intr-un soi de «trib planetar», in care metafora colibei bastinasilor dotate cu antena de satelit spune totul despre abolirea distantelor si a timpului. Ioan T. Morar a surprins Noua Caledonie intr-un moment in care, sub presiunea vremii, se pregateste sa sara - si o face cu gratie de felina tropicala - din lumea arhaica in cea postmoderna. Probabil ca peste zece ani paradisul neocaledonian va fi doar o amintire. Pina atunci, sa ne bucuram alaturi de scriitorul care, departe de lumea dezlantuita, a avut norocul sa traiasca doua luni ca-ntr-un haiku boreal despre scoici, cocotieri, infinite plaje cu nisip alb si-o liniste de inceput de lume.? - Mircea Mihaies
Cărți,multe cărți.
