Cartea celor cinci cercuri

Incearca sa fii nepartinitor in orice imprejurare. Nu fi invidios pe ceilalti. Nu te mahni pentru despartiri. Nu te inconjura cu lucruri de pret, caci nu iti sunt de niciun folos. Nu te infricosa de moarte. Preamareste?i pe toti Iluminatii (buddha) si pe toti zeii, dar nu te bizui pe ei. Nu te indeparta nicicand de Calea strategiei. (Extras din Dokkodo - testamentul filosofic al lui Miyamoto Musashi) Fara indoiala, opera cea mai cunoscuta a lui Musashi este Gorin no sho ("Cartea celor cinci cercuri"), scrisa in 1645, cu doar cateva saptamani inaintea mortii sale, si adresata discipolului sau, Terao Katsunobu. Socotita cartea de capatai a luptei cu sabia (kendo), aceasta poate fi considerata deopotriva un clasic despre artele martiale in general, intrucat abordeaza atat principiile luptei individuale cat si pe cele ale confruntarilor dintre armate. Musashi a scris despre arta luptei cu sabia in asa fel incat invatatura sa poate fi urmata atat de un incepator cat si de un maestru in kendo, desigur la diferite niveluri. Specialistii in strategie militara pun Cartea celor cinci cercuri alaturi de alte lucrari clasice in domeniu, precum Arta razboiului a lui Sun Tsu din traditia chineza sau Arthashastra a lui Chanakya din traditia indiana. De?a lungul vremii Gorin no sho s?a bucurat de o popularitate crescanda, interesul fata de metodele si tehnicile expuse in acest tratat venind nu doar din partea celor interesati de artele martiale, ci si din partea marilor corporatii, dovedind ca principiile expuse aici sunt valabile pentru orice forma de competitie. Practic, Cartea celor cinci cercuri cuprinde invataturile pe care Musashi le?a oferit discipolilor sai in salile de antrenament (dojo). Cele cinci capitole ale cartii trimit la ideea ca exista diferite elemente ale luptei, asa cum exista diferite elemente alcatuitoare ale lumii, ale caror naturi si calitati sunt descrise de buddhism, shintoism si alte religii orientale. Cele cinci capitole cuprind metodele sau tehnicile de lupta care sunt asociate cu si descrise de astfel de elemente. Se spune ca trebuie sa citesti Gorin no sho si Dokkodo, pentru a putea sa practici patruns fiind de principiile adevaratei Cai si sa intelegi ce voia sa spuna Miyamoto Musashi atunci cand vorbea despre transformarea lui Setsuninto (sabia care ia viata) in Katsujinken (sabia care da viata). Perfectionati-va cele doua virtuti: intelepciunea si vointa, ascutiti-va cele doua insusiri: perceptia si intuitia. Cand mintea voastra va fi perfect limpede, iar ceturile nedumeririlor se vor risipi, atunci va apare adevaratul vid. Bazati-va pe ceea ce este cu adevarat drept! Practicati strategia aplicand-o cat mai cuprinzator! Ganditi-va numai la dreptate, la claritate si la maretie! Faceti-va o Cale din vid! Si considerati Calea insasi ca fiind vidul! (Miyamoto Musashi, Cartea Vidului) CUPRINS: PREFATA CUVANT-INAINTE (al lui Miyamoto Musashi) CAPITOLUL I - Pamant CAPITOLUL II - Apa CAPITOLUL III - Foc CAPITOLUL IV - Vant CAPITOLUL V - Vid ANEXE ? Capitolul "Pamant" serveste ca introducere si vorbeste in mod metaforic despre artele martiale, conducerea luptei si antrenament ca despre arhitectura si constructia unei case. ? Capitolul "Apa" descrie stilul de lupta al lui Musashi, numit Niten ichi?ryu sau "Doua ceruri, un stil". Sunt descrise atat tehnicile de baza cat si principiile fundamentale. ? Capitolul "Vant" contine un joc de cuvinte, deoarece caracterul japonez utilizat poate insemna deopotriva "vant" si "stil". Aici Musashi prezinta elementele de baza ale scolilor de lupta contemporane, considerand ca acestea sunt niste erezii, intrucat amagesc pe discipoli si ii indeparteaza de adevarata Cale a samuraiului. ? Capitolul "Vid" este un scurt epilog, care descrie in termeni esoterici invatatura Zen care l?a influentat pe Musashi in ceea ce priveste starea corecta a mintii.