Cartea amintirii: Armand Calinescu, un prim-ministru in calea lupilor

Fragment din cartea "Cartea amintirii: Armand Calinescu, un prim-ministru in calea lupilor" de Ion Topolog "Ministrul de Externe, Gafencu, a venit insotit de un barbat ca de treizeci si ceva de ani, pe nume Victor Bulat, dupa cum s-a recomandat, cand prim-ministrul i-a strans mana si i-a poftit sa sada. - Iata raportul, Armand, dupa cum ti-am fagaduit. - Am reusit intrevederea cu sefii sasi, la Sibiu. Mi-au spus-o clar ca n-au cum potoli tineretul lor. Nu le aproba nebunia - chiar asa i-au zis dar nu-i pot opri. Niste represalii din partea noastra nu ni le recomanda. Sunt direct dirijati de la Berlin. Temperarea lor, numai cu ordin de-acolo. Ca atare, la Berlin trebuie sa discutam. - Da, sa vedem cu ce vine Rex de-acolo si care ne vor fi relatiile continuare cu Berlinul. Sumbru ni s-arata viitorul acolo, draga Grig. Poate nu mai apuc. Parca nici n-as vrea - a zis prim-ministrul roman, privindu-si trist, cu capul plecat, mainile asezate pe birou, cu palmele in sus. Apoi a tresarit ca dintr-un vis rau, si-a zis: Dar svabii, bistritenii!... - La fel. Stramutarea lor in Germania, cum le-a facut oferta Hitler, nici poveste. ,,Noi aici ne-am nascut, aici suntem de sapte sute de ani, aici sunt parintii nostri, aici ne ingropam. Ce vor face copiii nostri, ramane de vazut. De-utschland, Deutschland, uber ales, asta striga intruna. Cine stie? Da, chiar sefii lor - pe unii ii stii, sunt deputati si senatori - pareau sincer ingrijorati, simtind razboiul in Europa si copiii lor prinsi il el. - Pai, sunt inca cetateni romani. - Nu mai tin cont. Pleaca pe capete si se inroleaza acolo. - Incontii! - Lasa-i sa plece. Poate se mai sting agitatiile aici. Si-acum evreii. Iata raportul aici. L-a facut domnul Bulat. Merita sa-l citesti. Cu toata nebunia comunista din capul unei parti din evreimea basarabeana si bucovineana, care, intr-adevar, trec Nistrul la rusi, ademeniti de visul egalitar - in general sunt evrei cam fara capatai, sau din treapta de jos, nerealizata aici cu afaceri si ce mai fac ei, restul - majoritatea - convietuiesc bine cu romanii prin sate si orase. Dar ia raportul acasa, o sa-l citesti ca pe un roman. Pai, in istoria noastra au jucat un rol insemnat, au dat oameni mari, daruiti acestui pamant, intemeiati si integrati. E vorba de evreii sefarzi, sau spanioli, cum li se zice, emigrati aici in timpul Inchizitiei. Deci al unei persecutii uriase. Toleranta ortodoxa de-aici i-a incurajat sa se intemeieze bine. Deci ii avem de sute de ani. Si-am beneficiat de spiritul lor intreprinzator. Ca tot timpul si-au aparat identitatea, ca detin afaceri mari si-n primul rand bancile, stim. Dar intreprinderile sunt infiintare si conduse de ei, nu pleaca cu ele in alta parte, aici produc, si-atunci de ce sa incepem o prigoana impotriva lor? Ar fi paguboasa. Sunt buni negustori, pravaliasi si functionari, carciumari? Sunt. Se mai ciondanesc cu romanii p-acolo prin sate? Se mai. Si jandarmii si functionarii nostri cam se dau la ei sa-i stoarca de bani."