Eleganta, curata, curioasa si extrem de feroce, calugarita este considerata o insecta aparte. Numele, atat cel stiintific (mantis, gr. = profet) cat si cele populare (Praying Mantis - engl., Santatereza - sp. etc.) fac referire la pozitia, in repaus, a picioarelor anterioare ale insectei, sugerand o persoana care se roaga.
De fapt, aceasta pozitie este cea de asteptare dinaintea atacului, de fiecare data fulgerator. Calugarita este renumita pentru violenta sa, mai ales pentru faptul ca de cele mai multe ori isi devoreaza partenerul la sfarsitul acuplarii.
Pornind de la aceasta asociere a femelei care isi ucide masculul, Florin Ghena a creat o metafora a relatiei barbat - femeie din perspectiva unui destin marcat de pendulari printre universuri ferninine.
Initial, personajul masculin pare devorat de o relatie toxica, este alungat din caminul creat platind un pret mare pentru acest abandon. Dupa o existenta fara realizari notabile, capata totusi o impacare a sinelui, iar, la final, soarta ii rezerva inca o surpriza.
Prin volumul de fata, autorul creeaza o radiografie a unei vieti asumate, a impacarii cu deciziile ce au trasat coordonatele unei rutine, a etapelor pe care le parcurge personajul central pe drumul implinirii destinului sau. - Dana Anghelescu
Fragment din cartea "Calugarita" de Florin Ghena:
"Inainte, dupa ce terminam ziua de munca, mereu imi faceam un program al zilei. Acum imi dau seama ca imi lipsea libertatea, parca am fost legat cu lantul de stapan ?unde mergea el, mergeam si eu?. Acum aveam o viata mai libera, mai lejera. Nu ca am vrut-o eu, dar asa a fost sa fie. Si pasii si-au reluat traseul cunoscut ducandu-ma pe terasa cunoscuta. Am comandat o bere, mi-am pus in pahar si am inchinat pentru mine. Noroc George! Sa traiesti George! Am ajuns acasa si instinctiv am vrut sa-mi pun un coniac cu gheata, dar mi-am dat seama ca nici frigiderul nu era in priza. Am pus apa pentru gheata, l-am pornit, am facut iute un inventar la ce aveam si am fugit la cumparaturi. Cand am venit inapoi aveam mainile pline de plase, cheile in mana dar nu puteam deschide. Pana sa ma misc, a iesit noua vecina si m-a ajutat deschizandu-mi usa. - Vecina la nevoie se cunoaste, si mi-a facut cu ochiul. Sunt Cora, noua ta vecina. M-am mutat de o luna, nu te-am vazut pana acum. - George, am fost in concediu, aseara am venit. Raman dator cu o cafea. - Nu e bine sa fii dator nimanui. - Ok, mersi mult. - N-ai pentru ce. Si a coborat pe scari ca o strengarita ce mergea la scoala. Am facut putina curatenie, am asezat toate la locul lor, am facut un dus si am iesit pe terasa la un coniac si o tigara si o liniste dupa are tanjeam dandu-mi seama ce mult imi lipsise. Nu agream prea mult agitatia, imi placea sa stau la un pahar, sa lenevesc pe o muzica ambientala in surdina si sa nu ma mai gandesc la nimic. Dar acum am dat filmul inapoi de cand o cunosteam pe Eva si l-am reluat pas cu pas pana in prezent. Nu am gasit ceva ca sa pot spune ca nu trebuia facut sau spus. Am fost dragut, amabil, civilizat, prietenos, am ajutat-o cat am putut, niciodata nu am zis ?nu? la nimic, am fost pozitiv in tot ceea ce am facut si spus si nu-mi pot reprosa nimic. Atunci de ce s-a ajuns aici?! Si am ajuns la aceeasi concluzie: egoismul, egoismul de femeie! Ce as putea face?"
Cărți,multe cărți.
