Bukovski la Sighet

Fragment din cartea ?Bukovski la Sighet? cuprinzand comunicari, discutii si interviuri de la a-X-a editie a Simpozionului organizat de Academia Civica (?Anii 1971-1989 ? Cronica unui sfarsit de sistem?). Ca omagiu adus doamnei Margaret Thatcher si sprijinului acordat de marea disparuta rezistentei civile din Europa comunizata, reproducem o pagina din interviul luat lui Vladimir Bukovski la Sighet de istoricul Armand Gosu. Relatarea lui Bukovski se refera la momentul imediat urmator eliberarii sale din Gulagul sovietic si expluzarii in Occident. Armand Gosu: Si cum ati ajuns sa va stabiliti in Marea Britanie? Vladimir Bukovski: In Anglia am ajuns pentru prima data la o luna si jumatate dupa eliberare. Si chiar atunci m-am cunoscut cu Thatcher. Era prima vizita, in ianuarie 1977, doar pentru cateva zile. Dar publicitatea fusese foarte mare, incat dintr-o data mi-am facut o sumedenie de relatii. Am fost invitat de Kings College, Universitatea din Cambridge. Ei citisera undeva ca eu am inceput sa invat in Rusia neurofiziologie, in Universitate, si m-au invitat sa continuu studiile. O invitatie similara am primit de la Universitatea din Leyden, din Olanda, care trebuie spus ca a dus o campanie foarte activa in apararea mea atunci cand eram in inchisoare. Deci eu aveam de unde sa aleg. Nu era foarte usor pentru mine sa-i refuz, de vreme ce oamenii sarisera in apararea mea, dar a trebuit sa ma decid. Am mers la Cambridge si la Leyden si am lamurit doua lucruri. Primul, ca la Leyden trebuie sa invat cinci ani, iar la Cambridge doar trei ani. Cum eu nu mai eram un om tanar, trebuia sa ma grabesc. Al doilea, ca, desi predarea la Leyden se facea in mare parte in limba engleza, totusi sa traiesti intr-o tara fara sa vorbesti limba oamenilor de acolo era foarte greu, imposibil pentru mine. Iar in Anglia as fi avut avantajul ca puteam vorbi si intelegeam limba engleza. Asa ca am acceptat invitatia venita de la Cambridge. Iar in 1978 am inceput sa invat acolo si pana astazi Cambridge a ramas baza mea. Dupa ce am terminat facultatea acolo, am plecat la Stanford in California pentru specializare, dar cumparasem deja casa in Cambridge, in care locuiesc si astazi. Armand Gosu: Si ati ramas foarte activ in anii '80, stiu ca erati printre cei mai vehementi critici ai Moscovei in problema drepturilor omului, apoi sunteti pana astazi foarte iubit in Polonia, pentru pozitia publica in apararea Solidaritatii, toate acestea... Vladimir Bukovski: Guvernele niciodata nu ne-au ajutat. Intotdeauna guvernele occidentale au avut relatii complicate cu Uniunea Sovietica. De fapt, guvernele doreau sa fie prietene cu Moscova, nu doreau o confruntare, doar cu exceptia primilor patru-cinci ani ai administratiei Reagan ? singurul care a inteles ce este cu adevarat comunismul si de ce trebuie luptat impotriva lui ? si a d-nei Thatcher, pana la un anumit moment. Doar in aceasta perioada ne-am coordonat putin actiunile cu guvernele respective. Cunosteam bine administratia lui Reagan, pe el personal, pe Thatcher. Atunci a functionat o oarecare coordonare, ne mai puneam de acord... Armand Gosu: Dar inainte de ei? Vladimir Bukovski: Niciodata, absolut niciodata. Oricum ar fi fost, guvernele nu ne dadeau bani, si nici nu puteau sa ne dea, legislatia interzicea finantarea unor astfel de activitati.