Volumul este o ofertă către istorici mai tineri de a nu abandona istoria politică şi de a nu ceda "teritoriul" lor de activitate diletanţilor. Personalitatea lui Alexandru Vaida Voevod merită o monografie bine documentată, care să cumuleze cercetările, să valorifice un material documentar amplu. Intenţia noastră, prin publicarea acestui volum consacrat lui Alexandru Vaida Voevod, vine în prelungirea cărţii tipărite în 1993 şi nu este o reeditare a ei. Timpul scurs până acum a dus la apariţia mai multor studii care au avut ca obiectiv analiza unor momente importante din viaţa sa politică până după înfăptuirea României Mari. Prima parte este dedicată acestei perioade, însoţită de corespondenţa sa cu Cancelaria Arhiducelui Franz Ferdinand, cu Aurel C. Popovici, etc. În această primă parte mai este vorba de răspunsuri la scrisorile lui Vaida deja publicate de către Keith Hitchins. Urmează un studiu consacrat demersului lui Aurel C. Popovici şi Vaida în vremea Primului Război Mondial la Viena, Geneva şi Berlin fără a trece peste conjugarea efortului lor cu Bucureştiul, ceea ce conferă o dimensiune aparte a tot ceea ce au întreprins cei doi prieteni de-a lungul timpului. Punctul central îl reprezintă schimbările de opţiuni în relaţia cu Budapesta, bazate pe proiectul lui Popovici discutat în studiul respectiv. Importantă este evoluţia lui A.C. Popovici reflectată de ultimele sale scrisori şi studii care îi preced moartea prematură la numai 54 de ani. A doua parte o reprezintă dosarul său, întocmit de Siguranţa Statului după 1945, la scurt timp de la instalarea guvernului Groza în România.
Cărți,multe cărți.
