Acul de aur ?i ochii Glorianei este un roman de aventuri ?i un posibil argument în sprijinul ideii c? istoria const? într-o suit? de versiuni. Suntem la sfâr?itul secolului XVI, când lumea î?i p?streaz? relieful mo?tenit din alte vremuri: în?el?torii ?i alian?e, cuceriri ?i conspira?ii, excese ?i du?m?nii. R?zbunarea e moned? forte, iar tr?darea, un tic f?r? frontiere. Pe scaunul papal de la Quirinale st? Clement VIII, în timp ce tronul Angliei e ocupat de Elisabeta I.
Departe de ei, într-un sat ascuns în p?durile Umbriei, fra?ii Durante ?i Cesare Scacchi nu b?nuiesc ce le rezerv? destinul. Dac? Fulvia, ghicitoarea din ?inut, le-ar spune c? vor ajunge oculi?ti reputa?i, i-ar râde în nas sau ar crede-o nebun?. ?i totu?i, chiar asta se întâmpl?. Destinul e atât de pus pe ?otii, încât Durante Scacchi, fratele cel mare, devine medicul personal al papei. În ce-l prive?te pe Cesare, fratele cel mic, el e escortat la Londra, unde trebuie s-o opereze de cataract? pe Gloriana, a?a cum îi spun supu?ii reginei Elisabeta. Din Val Castoriana la Roma ?i de acolo la Londra, cu o incursiune prin Normandia, fra?ii Scacchi scriu o cronic? plin? de neprev?zut, în care sublimul ?i oroarea tr?iesc împreun?.
Îns? Acul de aur ?i ochii Glorianei nu e doar o poveste despre cium? ?i pedeaps?, în care trebuie s?-i d?m lui Cesare ce e al lui Cesare. Romanul lui Radu Paraschivescu, în care se insinueaz? Richard Burbage sau umbrele lui Ann de Boleyn, William Shakespeare ?i Caravaggio, e poate în primul rând un omagiu adus ochiului, vederii ?i culorilor.
Acul de aur ?i ochii Glorianei trebuia s? deschid? o carte de povestiri. Numai c? ? am aflat ?i eu ? socoteala din minte nu se potrive?te cu cea din timpul scrisului. ?i al cercet?rii ? c?ci, da, a fost nevoie s? consult diverse surse ?i documente privind istoria de alt?dat? a Umbriei ?i a Angliei elisabetane. Pe m?sur? ce ramificam trama ?i descopeream întâmpl?ri ?i am?nunte care meritau luate în calcul, îmi d?deam seama c? rama unei povestiri ar fi prea îngust? pentru aventura lui Cesare Scacchi ?i a celor din jurul lui, fie ei umbrieni, romani, francezi sau englezi. Fie ei m?celari, diplomaþi, mesageri, amante, interpreþi, medici, curteni, papi sau regine. Era nevoie de mai mult. Era nevoie de un roman. Cu atât mai mult cu cât mi se f?cuse dor de scris un roman, mai cu seam? c? de la ultimul se împlinesc mâine-poimâine nou? ani.
Cărți,multe cărți.
