A fi parinte in vremurile Facebook si WhatsApp - gestionarea oportunitatilor si riscurilor noilor tehnologii
Internetul si noile tehnologii ne permit sa facem calatorii fascinante, sa ne sporim cunostintele, sa intalnim persoane din lumea intreaga, chiar daca si numai la modul virtual. Si totusi aceste tehnologii ascund si anumite pericole, pe care multi parinti, care nu cunosc prea bine internetul, nu stiu sa le gestioneze.
Volumul descrie universul internetului, al retelelor de socializare si al aplicatiilor instant messaging, subliniind efectele pozitive pe care le au asupra formarii identitatii si abilitatilor sociale ale copiilor nostri si sugerand modalitati de a-i ajuta pe acestia sa se fereasca de riscurile pe care le comporta noile medii: formele de dependenta, incalcarea intimitatii si confidentialitatii, hartuirea online, pornografia. Toate acestea fara a pierde din vedere ca drumul pentru protejarea copiilor nostri de pericolele din mediul online (dar si offline) trece printr-o informare corecta si o educatie constienta.
Iacopo Casadei si Andrea Bilotto sunt specializati in psihologia muncii si desfasoara activitati de consiliere psihologica in numeroase scoli italiene.
Fragment din cartea "A fi parinte in vremurile Facebook si WhatsApp", de Iacopo Casadei, Andrea Bilotto
"Caracteristicile retelelor de socializare
Dupa cum sustine Giddens (2000), gratie tehnologiilor apartinand asa numitei High Modernity asistam la o dezradacinare a relatiilor sociale care, de la interactiunea in contexte locale, au ajuns la o potentiala extindere in intreaga societate - in limitele accesului la internet - trecand peste granite geografice si bariere temporale; caracterul transnational al retelelor sociale ne permite sa cunoastem persoane aflate la distante foarte mari din punct de vedere geografic, dar apropiate din punctul de vedere al gusturilor si modului de gandire. Contactul fizic nu mai este esential si ramane posibil intr-o a doua faza (de multe ori se intampla ca persoane care se cunosc in reteaua de socializare sa manifeste curiozitatea de se intalni si in viata reala). Contactul fizic a fost inlocuit de o relatie telematica, in "non-spatiiie" virtuale de pe internet.
Studii recente afirma ca in fiecare secunda cineva isi creaza un profil personal intr-o retea de socializare, folosind si distribuind texte si inregistrari audio sau video. Cei mai entuziasti sunt mai cu seama tinerii, care, de altfel, alcatuiesc majoritatea utilizatorilor retelelor de socializare. Profilele sunt de regula alcatuite dintr-o pagina unica in care utilizatorul se descrie pe sine insusi; cel care se inregistreaza poate introduce o serie intreaga de informatii personale cum ar fi datele demografice (varsta, locul si data nasterii si domiciliul), precum si fotografii, interese, hobby-uri, pasiuni si preferinte de orice fel, mai cu seama in cazul comunitatilor destinate petrecerii timpului liber.
Dupa inscriere, utilizatorii pot cauta alte persoane pe care le cunosc deja (de exemplu, prieteni din viata cotidiana) sau chiar necunoscuti (contactandu-i pur si simplu pentru a cere informatii). Eticheta acestor relatii se diferentiaza in functie de termenii utilizati de site-uri: "prieteni", "contacte" etc.
Termenul "prieteni" poate induce in eroare, deoarece legatura nu implica in mod obligatoriu o prietenie deja functionala (Boyd, 2006). Daca ne gandim la copiii nostri, observam aici o potentiala problema: posibilitatea ca, prin intermediul retelei, sa stabileasca relatii asupra carora noi nu mai avem nici un control. Mai ales pe Facebook este posibil sa introduci si sa faci vizibile chiar si numerele de telefon, adresele de email, adresa de domiciliu, referinte neoportune care pot scapa atentiei unui parinte mai putin vigilent in supravegherea acestor mijloace. "
Cărți,multe cărți.
