După o încercare nereușită de a se sinucide, Oskar fuge de acasă, într-un mic sătuc bavarez, unde speră că o va lua de la capăt. Însă când, după cinci ani de pribegie, trecutul îl ajunge din urmă, acesta decide să nu se mai ascundă.Întors acasă, el va încerca să-și îndrepte greșelile, dar și să se împace cu sine.Lupta cu depresia care încă îl macină, dar și cu familia din ce în ce mai fragmentată se vor dovedi puncte de cotitură vitale în călătoria lui Oskar spre vindecare fizică și sufletească.„Ziua în care am învățat să zbor” este un roman psihologic al redescoperirii sinelui și al formării personale. Mi-a plăcut mult romanul „Ziua în care am învățat să zbor”, o scriere psihologică încântătoare, o poveste pe care o descoperi încetul cu încetul, pagină cu pagină și care nu încetează nici măcar pentru un moment să te surprindă.Literatura pe Tocuri „Ziua în care am învățat să zbor” a fost ceva… neașteptat. Neașteptat de frumos, de emoționant. Un roman care întruchipează depresia în sine și îi oferă numele Oskar.The Cemetery of Books „Ziua în care am învăţat să zbor” reprezintă viaţa într-o derivă continuă, într-o alunecare în propriile nelinişti, în propria nesiguranţă, în dependenţa de ceilalţi.Booknation
Cărți,multe cărți.
