Privita cu atentie, povestea lui Zevedei Barbu (1914-1993) este una iesita din comun: dupa un inceput promitator la Universitatea din Cluj (intre anii '30 si anii celui de-al Doilea Razboi Mondial), el va accepta - pentru scurt timp dupa razboi (1945-1947) - tentatia implicarii politice. Dupa refuzul de a continua colaborarea cu noul regim in 1948, va fi complet "uitat" in Romania, in ciuda faptului ca isi va continua cariera academica in Anglia si Brazilia, cu o scurta intrerupere la sfarsitul anilor '80 ai secolului trecut, in domeniul istoriei, psihologiei, filosofiei si mai cu seama al stiintelor sociale.