Pentru Zedekiah Markov, iubirea este doar un alt punct pe lista nesfârșită a lucrurilor care dor. În viața lui, iubirea și dezamăgirea au fost întotdeauna inseparabile, motiv pentru care a ales să stea la distanță de orice om care l-ar fi putut face să mai simtă ceva. Așa au apărut și regulile după care își conduce viața. Zed nu vorbește despre trecut. Zed nu vorbește despre ce simte, pentru că tot ce simte este durere. Zed nu ezită când trebuie să pună punct unei relații, pentru că despărțirile dor mai puțin decât amânarea inevitabilului. Dar toate regulile se schimbă brusc atunci când o întâlnește pe Zaylee. Ea vede mai mult decât ar vrea el să arate, pentru că e încăpățânată și are felul acela minunat de a ademeni și, în același timp, de a se lăsa ademenită în jocurile lui. În bezna vieții lui, ea răsare ca o stea. Dar stelele care îți luminează calea te pot arde dacă te apropii prea mult de ele...
Cărți,multe cărți.
