Cerul era de un cenusiu metalic, iar pulsatiile bruste ale fulgerelor luminau zigzagat in albastru-argintiu orizontul. Soarele posomorat nu se aratase de mai bine de o saptamana. Vremea era neobisnuit de rece pentru un inceput de primavara, cu fenomene cli- materice potrivite mai degraba pentru o toamna tarzie. Strazile erau pustii, anuntand parca apocalipsa. Vantul apleca crengile copacilor contorsionandu-le intr-un bizar dans tribal. Ploaia directionata de vantul, care era ca un dirijor fara bagheta, izbea geamurile si sunetul sacadat al acesteia se asemana cu o masinarie industriala uzata. Stateam sprijinita de perete si priveam universul suparat. O rupere de nori a varsat catre pamant tone intregi de apa din primele secun- de. Imi imaginam ritmul picaturilor ca pe o poveste neobisnuita. Le insufleteam pe fiecare si le atribuiam un caracter indurerat. Ce trist trebuie sa fie atunci cand se desprind din cerul tulburator pentru ca mai apoi sa se izbeasca intr-un loc necunoscut, potriv
Cărți,multe cărți.
