O carte surprinzătoare, cu un subiect neașteptat. Despre tranzacții imobiliare nu se prea scrie, în schimb, se vorbește enorm. În sfârșit, după un sfert de secol de zdroabă, cineva a decis să ne ofere o perspectivă din interior. Povestea începe imediat după Revoluție și se încheie la un an după debutul pandemiei Coronavirus. Cartea autobiografică a Ramonei Cuc e un carusel, un vârtej, un ultramaraton printr-o pădure necunoscută, fără marcaje. Sau, poate fi un popas într-un parc de distracții, unde la toate mașinăriile îți joci, de fapt, propriul destin. Cartea e vie, caldă, brutal de sinceră, plină de surprize și, cu toate că subiectul ei declarat este Afaceri Imobiliare, cititorul are înainte o introspecție, un soi de reflecție cu voce tare la propria viață, fiindcă autoarea e dispusă să pună totul pe tavă, la vedere. Vorbește despre începuturi naive, condiția femeii de afaceri într-o Românie macho, despre pasiunile reprimate de dragul unui scop și despre ce înseamnă până la urmă, să te reinventezi, fără să mai privești înapoi. Cartea propune o sumă de întrebări: De ce facem ceea ce facem, ce ne mână-n luptă? Cum vine să te arunci total în necunoscut, fără plasă de siguranță? Cum e să riști, să câștigi, să o dai de gard și să te scuturi de praf, după ce ai fost dat de pământ? Cum e să jonglezi printre rechini, samsari, șpăgari, agenți cu mintea-n nori și cum faci să tolerezi în birou recuperatori ucrainieni, lați cât dulapul din spatele lor? Acest volum conține nu doar multe lecții de viață legate de curaj, asumare de riscuri, rateuri majore și renașteri spectaculoase, ci ne aduce înainte și o grămadă de exemple din teren legate de tranzacționări, contracte înălcate cu seninătate, tunuri dejucate, afaceri bănoase ale dezvoltatorilor din cartiere-dormitor din preajma marilor orașe, legi strâmbe și interese obscure, totul într-o țară destul de disfuncțională, captivă unor structuri mafiote invizibile, care au pus mâna pe pârghiile puterii imediat după ’89 și nu par deloc dispuse să lase loc unor reforme radicale. Scrisă într-un ritm alert și într-un limbaj accesibil, cartea Ramonei Cuc alungă cert plictiseala. Ne pune în față o oglindă, unde se reflectă realități cu totul nefardate și ne scoate neașteptat în cale latura umană a afacerilor cu terenuri, clădiri de birouri, case sau apartamente, aruncând o lumină nouă peste o poveste veche de când lumea. Un subiect aparent arid se transformă, surprinzător, într-o lectură fluidă, din care poți învăța o groază de lucruri, cartea nefiind didactică în vreun fel. Iar ca la vin, finalul are un post-gust inefabil, reflexiv, cald și prietenos, cu note amestecate de nostalgie și speranță.
Cărți,multe cărți.
