Speranta si suferinta, candoare si suspiciune, umor si deznadejde, narcoze si lacrimi sunt ingredientele universale cu care se scrie aceasta poveste de dragoste atat de specifica totusi societatii romanesti. Fiind oglinda unei generatii, a celei foarte tinere, romanul Tu n-ai trait nimic inregistreaza in tuse alerte, dar foarte precise - expresie a ritmurilor existentiale care ne guverneaza viata - zbuciumul unui suflet inca imaculat, prins in mecanismul implacabil al maculei.
Cărți,multe cărți.
