Trecut si viitor. Pagini auto-biografice

La aniversarea a 75 de ani de la moartea lui Panait Istrati, va propunem o reeditare a primei lucrari tradusa de el insusi si publicata de editura Renasterea (1925). Am pastrat ortografia si expresiile specifice inceputului de secol XX. In aceasta carte autorul descrie o perioada din viata sa aventuroasa. Nascut in Braila, la 10 august 1884, intr-o familie saraca, fiul nelegitim al unei spalatorese si al unui contrabandist grec, Panait termina cele patru clase primare fara a-si mai continua studiile. Dornic sa-si castige singur existenta, hotaraste sa se angajeze ?la stapan?, fiind ucenic (pe rand) al unui carciumar, al unui brutar si al unui vanzator ambulant. Obisnuit cu mizeria si saracia din cartierele Brailei, isi gaseste refugiul in carti, citind orice ii cade in mana. Un adevarat autodidact! Dorinta de a scapa de saracie si de a-si gasi un rost in viata il conduce pe meleaguri straine, unde intalneste locuri si personaje pitoresti. Regaseste aceeasi mizerie si suferinta pretutindeni. ?Vagabondul? Panait cutreiera orase si porturi in cautarea norocului; astfel viziteaza Constantinopole, Alexandria, Cairo, Pireu, Atena, Napoli, Paris si Lausanne, el neputandu-se adapta nicaieri. Scriitor important in cultura romana si franceza, Panait Istrati a scris cea mai mare parte a operelor in limba franceza, el fiind si traducatorul unei parti din propria opera. Primele incercari literare dateaza din anul 1907, in general facand publicistica in presa muncitoreasca din tara; a debutat cu articolul Hotel Regina publicat in revista Romania Muncitoare. Talentul de scriitor al lui Panait a fost descoperit de laureatul Premiului Nobel pentru literatura, Romain Rolland, care l-a incurajat sa urmeze cariera de scriitor. Povestirea Chira Chiralina a aparut in 1923, in Franta, cu o prefata semnata chiar de Romain Rolland. Printre operele lui Istrati amintim Ciulinii Baraganului, Mos Anghel, Codin, Domnita din Snagov, Casa Thüringer, Biroul de plasare. Scrierile lui Panait Istrati impresioneaza prin exotismul peisajelor, prin redarea culorii locale a Brailei si a Deltei Dunarii, prin descrierea amestecului de rase si obiceiuri din orasele straine, prin stilul simplu si concis de a zugravi oamenii. Singur si bolnav, Panait Istrati moare in Bucuresti, la 16 aprilie 1935. Biografia sa aventuroasa alaturi de pitorescul unor povestiri starnesc interesul cititorilor, opera lui Istrati fiind tradusa in peste 30 de limbi. In incheiere, va invitam sa meditati asupra uneia dintre valorile pretuite de Panait, prietenia: Fericiti cei a caror inima cunoaste pasiunea prieteniei. Numai ea stie sa ne faca singuratatea mai putin ucigatoare si viata suportabila.