Toma Caragiu

Toma Caragiu. Actorul si salbaticii. Docu drame si mituri urbane controversate, insotite de consemnari din presa si din alte surse legate de povestile unui personaj unic al teatrului, filmului si televiziunii. Toma Caragiu m-a privit in ochi. N-am sa uit niciodata privirea lui. Ochii lui pe care ii cunosteam atat de bine, de obicei atat de sinceri si de calzi, erau acum inspaimantati. Cuprins de un fior launtric, cu o voce care parca nu era a lui, a rostit incet, sfios: Iarta-ma… Nu stiu sa mor...   Aceasta intamplare, povestita de regizorul principalului film in care a jucat Toma Caragiu - Actorul si salbaticii -, s-a petrecut cu cativa ani inaintea serii fatidice de 4 martie 1977, in care actorul si-a gasit tragicul sfarsit, in daramaturile unui bloc din centrul Bucurestiului.   Cu o biografie unica, debutand cu odiseea unei familii de aromani din Epirul grecesc, care s-a perindat prin Cadrilater si apoi prin diferite locuri din Romania pentru a se stabili in final la Ploiesti, Toma Caragiu nu a fost scutit de marile incercari ale vietii, intre care relatiile nefericite cu cele doua sotii, de asemenea actrite, si confruntarea cu cenzura draconica (cazul piesei Revizorul, in care detinea rolul principal, un scandal din cauza caruia a fost demis din functia de secretar de partid al Teatrului Bulandra, colectiv de legenda in care se mutase la solicitarea lui Liviu Ciulei).   Surclasand anecdotica biografica, el a stralucit mai ales in rolurile jucate pe scena, dar si in filme (Actorul si salbaticii, Operatiunea Monstrul etc.) sau la televiziune, devenind "Omul cu soparla", cel care, cu voie sau nu de la stapanire, facea aluzii ironice cu incredibil subinteles politic. Dar, dincolo de orice altceva, genialul actor era "omul care nu stia sa moara" si un poet neinteles...