"... teatrul lui Mihail Sebastian nu pare a fi nici farsa intelectualizata, nici comedie frivola si nici nu pare a fi obsedat de motivul cunoasterii, cel putin in sensul pe care il are termenul in teatrul de idei din epoca. Tema esentiala este mai aproape, cred, de ceea ce autorul numeste intr-un rand "o iesire din singuratate. O tema, dar, existentiala si morala pe care o aflam si in epica si diaristica lui Sebastian, cititor asiduu al lui Montaigne, spirit sceptic (un scepticism, am putea spune, parafrazand pe G. Calinescu, pozitiv), uneori anxios, de cele mai multe ori dornic sa cunoasca pentru a putea intelege. O singuratate, revin la acest motiv recurent in literatura si chiar in critica lui, inteleasa ca o aventura a spiritului. Iesirea din singuratate se traduce, in fapt, prin incercarea individului de a cunoaste fericirea. Fericirea este, intr-adevar, punctul de reper al acestor intelectuali care cauta ceva ce nu gasesc, iar cand gasesc, visul se destrama repede. Vazand dramele acestor personaje dezabuzate, am putea spune ca fericirea se poate castiga prin iubire."
- Eugen Simion
CUPRINS:
Insula
Nopti fara luna
Potopul
Cărți,multe cărți.
