Evoluţia cântului liturgic în ritualul creştin poartă cu sine, în mod evident, valorile culturale ale perioadei în care s-a manifestat acesta, în mod constant, alături de primele întruniri ale comunităţilor protocreştine. Epifania acestor celebrări, mărturisirea revelaţiei „Cuvântului Întrupat” a fost şi este înveşmântată de „Bucuria cântecului”, de forma rugăciunii „ideale”: muzica liturgică. Culegerea de faţă încearcă să surprindă cele mai reprezentative lucrări specifice pentru Propriul timpului (vol. I), Kyriale (vol. II), cântece pentru sărbătorile Sfinţilor, imnuri, psalmi, etc. (vol. III), lucrări ce provin atât din zona de creaţie liturgică autohtonă cât şi din cea universală. Pornind de la antifone şi responsorii gregoriene, în colecţie se regăsesc şi corale din creaţia lui J. S. Bach, adaptări după Händel, M. Haydn, F. Schubert etc., lucrări preluate din culegeri străine (maghiare, germane, italiene, franceze) precum şi creaţii din zona catolică românească. În acest sens, trebuie să menţionez faptul că în ceea ce priveşte paternitatea lucrărilor semnate de Sebastian, nu putem afirma cu certitudine dacă ele aparţin, într-adevăr acestuia, în totalitate; spun aceasta pentru că am descoperit, în cazul unor piese religioase din colecţiile Lăudaţi pe Domnul şi Cântaţi Domnului, titluri care erau atribuite lui Sebastian dar, de fapt, acestea aparţin altor compozitori, cum este, de pildă, Carl Frey. Această muncă de cercetare, selectare, armonizare şi promovare a muzicii religioase din spaţiul catolic, pe care o propun în această colecţie, reprezintă, cred eu, un demers firesc în vederea promovării acestei muzici dar, mai ales un mod de abordare care încearcă să fie cât mai corect în ceea ce priveşte maniera de armonizare şi interpretare a cântecelor religioase cu acompaniament de orgă.
Cărți,multe cărți.
