?În nacela, dom' Ghi?? dezl?n?ui furtun? pasiunii ?i a dragostei care se desf??ura deasupra traznetelor ?i fulgerelor, deasupra rafalelor de ploaie ?i a celor de vînt, deasupra satului, a oamenilor, a toate ?i a tuturor. Dom Ghi?? se sim?ea în sfîr?it liber ?i, dup? ce o p?trunse pe Veronica ?înÎndu-i capul în mîini, privindu-i chipul frumos încadrat de p?rul r?v??it, începu s? danseze deasupra ei, intrînd tot mai adînc în ea, de parc? s-ar fi sc?ldat în nori pufo?i ?i albi, în albastrul cerului ?i în spum? de stele. Dragostea plutea pe deasupra Limpezisului ?i era dus? spre M?gura, spre nic?ieri, spre nesfÎr?it, printre pic?turi reci de ploaie ?i traznete care rupeau tot cerul.
? A? merge cu ?ine pîn? în pinzele albe! rosti Veronica, printre icnete ?i suspine.
Cotropit de pl?cere, dar dorind s? r?mîn? lucid pentru a o prelungi, dom' Ghi?? î?i ridic? umerii ?i întoarse capul privind peste marginea nacelei. Îl v?zu pe Sfîntul Arhanghel Ilie în calea?c? lui de aur tras? de ?ase bidivii de foc plutind în paralel cu balonul în care el se afl?. Arhanghelul se întoarse spre dom' Ghi?? ?i îi zîmbi aprobator c? ?i cum ar fi spus: ?Merge? Da-i Înainte! Da-i, Apoi întoarse biciul luminos pe cer ?i îl pocni în cinci traznete r?sun?toare.
? A? merge cu ?ine pîn? la cap?tul lumii! rostea mereu Veronica.
? Se pare c? nu mai avem mult pîn? acolo! zise dom' Ghi??, Intorcind capul dinspre Sfîntul Ilie spre femeie, dar Veronica nu mai auzi nimic din pricina bubuiturilor din cer ?i a extazului care o cutremur?.?
?Mergea spre Para?ti?a ?puriului cu privirile în zidul acoperit de b?l?rii al pîrîului ?i gîndea c? lumea se tot schimb? ?i c? la o adic? nici ea nu a mai pus cînep? pe ?es ?i nu putea s? le spun? altora ce s? pun? ?i ce s? nu pun?, ce s? fac? ?i s? nu fac? dar se sim?ea totu?i ap?sat? de faptul c? vedea c? lumea nu merge pe o cale bun?. Ce putea ea s? fac?? Puterile i-au fost din totdeauna mici, copiii i-au mai luat din ele ?i de acum era b?trîn? ?i pentru sat asta însemna c? e?ti o bab?. Cine s? se uite în gura unei babe, cine s? mai ia în seama în?elepciunea vorbelor ei din aceast? lume a grabei ?i moderniz?rii cu rost ?i f?r? rost? C? doar i-a spus ?i primarului P??tean de mai multe ori cînd a trecut prin Limpezi? c? ar trebui s? repare zidul pîrîului ?i s? coseasc? toate burhalau?le de pe lîng? el ?i s? vad? cine ce las? în pîrîu pentru c? prin albia aceea curge apa vie?ii, apa în jurul c?reia s-a ridicat ?i a tr?it satul de la începuturile lui. ?S?-?i strici apa de lîng? cas? înseamn? s?-?i otr?ve?ti via?a?, i-a spus ea. Primarul, ca primarul, i-a r?spuns c? ?într-adev?r trebuie f?cut ceva? ?i c? ?o s? trimit? pe cineva s? vad? ce se poate face? dîndu-i dreptate numai de form? pentru c? au trecut vreo cinci ani de cînd Maria i-a spus prima dat? despre aceste lucruri. De atunci nimic bun nu s-a întîmplat pe pîrîul Limpezi?ului pe care-l cur??a numai Bunul Dumnezeu cu ploile de prim?var?, cînd apele se umflau ?i duceau toate gunoaiele la vale, spre Some?.? (Alexandru Uiuiu, ?ara ascuns?, vol. I, pg 44)
Cărți,multe cărți.
